Skip to content
Politică

Nou dosar DNA? Ponta și Tăriceanu, în subteranele minei de la Roșia Montană EXCLUSIV

expresspress.ro

 

Se preconizează un nou dosar la Direcția Națională Anticorupție (DNA)? Foștii prim-miniștri Victor Ponta și Călin Popescu-Tăriceanu ar putea fi „prinși” în subteranele minei de la Roșia Montană.

Cine derulează șirul evenimentelor din 2012-2013 și pune cap la cap întâmplările de atunci și informațiile apărute acum în stenogramele discuțiilor dintre Tăriceanu și consultantul politic israelian Tal Silberstein poate vehicula, fără prea mari riscuri de a se înșela, implicarea lui Călin Popescu-Tăriceanu ca factor de legătură între interesele grupării Silberstein și Victor Ponta (premierul în funcție în acea perioadă).

Stenograme cu fitil scurt

Amintim că interceptările efectuate în 2012-2013 pe siguranță națională (vizându-i pe consultantul Tal Silberstein, pe ziaristul Dan Andronic şi pe Marius Marcovici, fost consilier al lui Tăriceanu) au scos la iveală faptul că unul dintre politicienii pe care Călin Popescu-Tăriceanu i-a prezentat lui Silberstein este Victor Ponta, prietenul şi partenerul său din USL-ul acelor ani. Ponta a confirmat acest detaliu decisiv la DNA.

Potrivit interceptărilor citate de Adevărul.ro, primele discuţii dintre Silberstein şi Tăriceanu – pentru a intermedia o întâlnire cu Ponta – au avut loc în aprilie 2012, într-o perioadă în care era evident că guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu nu va mai rezista, iar USL urma să preia puterea.

„Vrei… vrei ca eu să aranjez ceva cu celălalt tip?” îl întreba Tăriceanu, pe Silberstein, în dimineaţa zilei de 2 aprilie 2012. „Dacă e posibil, da”, răspundea israelianul. „Bine, nu ştiu când va fi el disponibil, dar pot să mă întâlnesc cu el la Parlament”, promitea Tăriceanu.

Câteva ore mai târziu, Tăriceanu a revenit: „Bine, ce pot să-ţi spun este că am discutat cu prietenul meu, cu care intenţionezi să te vezi… … şi va fi disponibil doar mâine la 9.45. E ok pentru tine?…La mine…” spunea politicianul. „9.45. Perfect”, confirma Tal Silberstein. „Da. Dacă vrei să discuţi cu mine alte chestiuni, poţi să vii mai devreme şi…” continua Călin Popescu-Tăriceanu.

Pe 27 aprilie 2012, guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu a fost demis prin moţiune de cenzură, iar pe 7 mai 2012, Ponta a fost numit premier. Pe 4 iunie 2012, Silberstein l-a sunat din nou pe Tăriceanu, pentru o nouă întâlnire cu premierul: „E în Bucureşti, nu?”. „Acasă la mine, în Bucureşti, da. Tot acolo unde ne-am întâlnit şi data trecută”, „Ok. Sunt pe drum”, a răspuns Tal Silberstein.

Şi întâlnirile au continuat în luna următoare. „Ok. Am insistat, dar azi pentru el…Ţi-am spus, la 18.00 avem o întâlnire…”, se arăta neputincios Călin Popescu-Tăriceanu. „Da, ok”, spunea Silberstein. „Şi după aceea merge la Antena3 pentru o dezbatere. Mi-a spus că mâine dimineaţă nu este posibil, pentru că va fi foarte ocupat cu treburile curente şi cu cabinetul şi ar prefera un prânz liniştit împreună. Cel mai liniştit loc este la biroul lui, unde vom mânca pizza sau sandvişuri şi vom putea discuta”, făcea planul Tăriceanu.

La rândul lui, Victor Ponta a recunoscut, recent, în faţa procurorilor DNA, că Tăriceanu i-a intermediat mai multe întâlniri cu Silberstein în 2012 şi în 2013.

„Au fost întâlniri private, la care nu îmi amintesc dacă a participat şi Călin Popescu Tăriceanu, dar este posibil”, a declarat Ponta.

Fostul premier a ţinut să precizeze că Silberstein nu a fost niciodată consultantul său politic.

Tăriceanu și sateliții lui. Lobby evreiesc intens

Închizând această paranteză (esențială pentru a înțelege relațiile din triada Tăriceanu-Silberstein-Ponta), ne punem întrebarea: ce interes concret aveau afaceriștii evrei Shimon Shevez, Tal Silberstein şi Benyamin „Benny” Steinmetz, ca să își justifice lobby-ul agresiv pe care îl făceau la Călin Popescu-Tăriceanu?

Răspunsul îl putem găsi în ancheta RISE Project privind banii din și pentru proiectul Roșia Montană. Concret, la începutul lunii decembrie 2013, jurnaliștii de la RISE Project arătau cum prin firma lui Marius Marcovici și a lui Ionel Blănculescu (pe atunci, consilier onorific al premierului Victor Ponta), s-au „scurs” bani, sub forma unor fonduri de la Gabriel Resources, principalul acționar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC).

Dincolo de funcțiile publice, Ionel Blănculescu făcea, în 2013, afaceri prin firma Consultanță și Investiții Financiare SRL – al cărei nume dezvăluie și domeniul de activitate al companiei. Blănculescu deținea, în acea perioadă, 90% din acest SRL cu sediul operațional într-un compex imobiliar din Sectorul 3 al Capitalei, în timp ce restul participațiilor îi revin soției sale. Tot în 2013, firma lui Ionel Blănculescu a primit 122.910 de lei de la o agenție digitală de PR și publicitate, cunoscută drept una dintre casele de lobby angajate de corporația minieră RMGC.

Documentele obținute de la Fisc arată că RMGC a plătit 1.484.699 de lei agenției respective, care, după ce a facturat această sumă, a transferat banii spre alte entități din propriul grup, precum și spre societatea lui Ionel Blănculescu, consilierul lui Ponta fiind unul dintre susținătorii publici ai proiectului minier „Roșia Montană”.

Chestionat de RISE Project, Ionel Blănculescu a avut doar atât de spus: „Toate contractele mele sunt de consultanță. Realizați că, eu având expertiză în domeniu, lumea apelează la mine. De aceea, eu am multe contracte, dar nu-mi amintesc exact care este obiectul aceluia (…). Voi verifica”. Peste două zile, Ionel Blănculescu a revenit, a admis existența contractului său cu agenția, dar a invocat clauze de confidențialitate – “așa cum are orice contract”.

Ițele iar duc spre Tăriceanu

Marius Andrei Marcovici (fost consilier personal al premierului Călin Popescu-Tăriceanu) a încasat și el 179.831 de lei de la RMGC. Banii au intrat în contul Mysore Consulting SRL, compania lui Marcovici, specializată pe consultanță în domeniul relațiilor publice și comunicare.

„Da, e un contract de consultanță pe care l-am încheiat cu RMGC și care se întinde pe anumită perioadă. Vă referiți la plata din acest an. N-am nicio problemă să vorbesc depre asta, însă acest contract are mai multe clauze de confidențialitate, așa că și dacă aș vrea să vă dau mai multe amănunte, tot n-aș putea. Vă puteți uita însă la obiectul de activitate al firmei mele și veți deduce astfel tipul contractului”, a spus Marius Marcovici.

În trecut, Marius Marcovici a administrat o firmă în care Remus Truică (fost consilier al lui Adrian Năstase) deținea 30% din participații.

Consultantul politic Dan Andronic (proprietarul ziarului Evenimentul Zilei și al revistei Capital) apare și el în dosarul fiscal al RMGC. În 2013, agenția D.A. Communication & Media (patronată de Andronic) a facturat către RMGC servicii în valoare de 420.200 lei. Ulterior, agenția lui Andronic a trimis 131.275 de lei, din banii încasați de la RMGC, către editura Tipogrup Press (fostul publisher al revistei Historia).

Dan Andronic a răspuns frontal întrebărilor RISE Project: „Într-adevăr, firma D.A. Communication este și regie de publicitate și, în mare parte, vinde reclamă la EVZ și Capital, dar nu numai. Nu-mi aduc aminte exact cât a luat atunci (…) Historia; sunt contracte bilaterale, oricum. Nu-i nimic ascuns sau în neregulă”.

Un mic exercițiu de memorie

Cine face apel la memoria de scurtă durată își va aminti că prima declarație belicoasă a lui Crin Antonescu la adresa partenerului de USL Victor Ponta s-a referit exact la acuta problemă a Roșiei Montane.

„Astăzi, deşi discuţiile din Parlament nu au început, am un punct de vedere ferm şi definitiv conturat în legătură cu proiectul Roşia Montană. Cred că proiectul exploatării la Roşia Montană nu poate fi susţinut; proiectul fie ar trebui retras, fie ar trebui respins. Consider acest lucru nu din motive tehnice, nu pentru că acest proiect nu ar avea şansa să fie fezabil sau util, ci pentru că există consecinţe majore care împiedică aprobarea acestui proiect”, afirma Antonescu la începutul lunii septembrie 2013, citat de Gândul.info.

Liderul PNL (care a ţinut să precizeze că vorbeşte în nume personal şi nu în calitate de preşedinte al Senatului sau prezidenţiabil al USL) a spus că nu susţine nici referendumul pentru proiectul Roşia Montană. De asemenea, Antonescu a adăugat că nu se va duce în stradă pentru a fi alături de protestatari.

„Trebuie să avem o susţinere publică, dar astăzi constatăm că se produce o scindare în societatea românească. Este un sentiment public de amploare care nu poate fi ignorat şi care este mai important decât o dată tehnică sau alta. Noi nu legiferăm în funcţie de manifestaţii de stradă; un guvern puternic nu trebuie să ia decizii în funcţie de o manifestaţie sau alta, dar sunt manifestaţii şi manifestaţii. Nu se poate guverna de pe stradă, dar nu se poate guverna ignorând strada. Nu poate fi ignorat de nimeni”, a explicat Antonescu.

Suspiciuni de corupție

Iar acum, atenție: alt motiv pentru care preşedintele PNL din acel moment a declarat că va vota împotriva proiectului se leagă de „suspiciunile de corupţie”.

„Există o uriaşă cantitate de suspiciune nu doar în mediul politic, în online, în opinia publică, că decidenţi politici în această chestiune nu ar acţiona conform cu interesele publice, naţionale legitime. Nu cred că cineva dintre decidenţii importanţi sunt angajaţi într-un lobby specific ai Gold Corporation, ca au fost cumpăraţi. Au zburat acuzaţii extrem de grave, eu nu am făcut vreodată acuzaţii. Sentimentul la o mare parte a opiniei publice, suspiciunea că aşa ceva s-a întâmpla este un al doilea motiv pentru care e nevoie de stoparea proiectului”, a completat Crin Antonescu.

Antonescu a subliniat că se pronunţă pentru exploatarea resurselor subsolului, că nu este „un ecologist”, dar că actualul proiect are prea multe „fisuri”. Totodată, liderul PNL a spus că în opinia publică există „sentimentul”USL îşi încalcă promisiunile electorale.

Ponta, prins pe picior greșit

În faţa camerelor de luat vederi, premierul de atunci, Victor Ponta, s-a declarat „surprins”, arătând, însă, că nu a fost deranjat de Antonescu.

„Nu ne-am consultat. Dar nu pot să spun că a făcut foarte rău. Nu mă pot supăra pe Crin Antonescu”, s-a justificat Victor Ponta. Fără a apăra proiectul înaintat de Guvern, liderul PSD a avansat un singur regret: „Poate ar fi trebuit să fie o dezbatere mai lungă”.

Concluzia nu este deloc roz

Ca să nu mai lungim vorba, vă mai spunem doar atât: se pare că președintele de atunci al PNL, Crin Antonescu, era conștient că fusese lăsat în off-side și că Victor Ponta „juca” spinoasa carte a Roșiei Montane atât prin Călin Popescu-Tăriceanu, cât și prin oamenii de afaceri israelieni care gravitau în jurul acestuia din urmă.

Alt aspect care ne pune pe gânduri este acela că – după câte se vede din cele scrise mai sus – pe Tăriceanu și pe Ponta îi leagă mai mult decât o prietenie politică post-USL (care durează până în zilele noastre), prietenia de afaceri fiind parafată de interesele de la Roșia Montană. Confirmarea, în acest sens, ar putea veni de la procurori și judecători.

Altminteri, să fim bine înțeleși: nu vrem să cobim nimănui, dar, în situația în care toată înlănțuirea de mai sus de relații politice și de afaceri își va găsi capătul de linie într-o sentință judecătorească, aceasta va duce la căderea multor capete grele, arătând, o dată în plus, ce se ascunde în spatele unor declarații frumos ambalate despre grija față de țară și de popor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *