Invitat în emisiunea Puterea Știrilor, Daniel Baciu, președintele Casei Naţionale de Pensii Publice, a explicat motivele vizitei pe care experții Fondului Monetar Internațional au făcut-o marți la sediul Ministerului Muncii. Potrivit lui Baciu, experții FMI „au cerut niște date mai clare cu privire la impactul bugetar pe care îl are implementarea noii legi a pensiilor în anul 2024”.
„FMI nu a venit să ne impună ceva”. Ce au vrut să afle experții
„Am participat la această vizită a delegației Fondului Monetar Internațional la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. Marți, la ora 9:00, a avut loc această întâlnire. A fost o discuție informală, constructivă. Să știți că delegația Fondului nu am văzut să aibă neapărat ceva cu noi, n-a venit pornită cu anumit subiect sau să ne impună ceva anume. Dimpotrivă, ne-au cerut niște date mai clare pe care noi le-am oferit cu privire la impactul bugetar pe care îl are implementarea noii legi a pensiilor în anul 2024.
Aceste cifre au fost furnizate delegației și dna. ministru a explicat foarte clar care sunt beneficiile și de ce a fost nevoie să facem această reformă în sistemul public de pensii. A explicat toate datele cu privire la banii care sunt necesari pentru a duce la îndeplinire această reformă. Noua lege a pensiilor se aplică deja, este în vigoare de la 1 ianuarie”, a declarat Daniel Baciu, în direct la Puterea Știrilor.
FMI, îngrijorată de impactul bugetar al majorării pensiilor? Când își vor primi românii pensiile recalculate
„Nu am văzut această îngrijorare din partea delegației Fondului Monetar Internațional cu privire la impactul bugetar, pentru că v-am zis, acest impact bugetar a fost foarte bine calculat. Această lege este jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență. A fost negociată cu Comisia Europeană. Este o lege europeană, ca să zic așa, în sensul că respectă principiile generale ale tuturor legislațiilor din Uniunea Europeană. Și aici mă refer în principal la principiul contributivității, care este cel mai important. Vorbim, de asemenea, și de principiul stabilității, principiul solidarității și principiul egalității. Încercăm ca în perioada imediat următoare să nu mai avem așa multe ieșiri la pensie, pentru că oamenii vor fi stimulați de aceste puncte de stabilitate și vom avea practic mai multe încasări la contribuțiile de asigurări sociale, la bugetul asigurări sociale. Nu există îngrijorare la Fondul Monetar cu privire la impactul bugetar(…).
Când își vor primi românii pensiile recalculate
Nu există niciun scenariu în care să se amâne această creștere cu 40% a pensiilor. Credeți-mă că eu ar trebui să știu, pentru că eu implementez legea. Mai sunt niște pași până când să ajungem efectiv la recalculare. Zilele acestea, săptămâna aceasta, terminăm practic metodologia privind aplicarea legii. Este vorba de legislația secundară, vorbim de normele metodologice de aplicare a legii și suntem pe final. Săptămâna aceasta va avea o discuție finală, dna. ministru dorește o discuție finală pe aceste norme de aplicare a legii.
În momentul când avem normele finalizate, ele vor fi probabil săptămâna viitoare puse în transparență publică și cât de curând, în luna februarie, vor fi adoptate în ședință de Guvern, printr-o hotărâre de Guvern. Urmează după aceea pasul următor, în sensul că o firmă va trebui să facă un nou soft privind recalcularea pe noua formulă de calcul. După aceea, noi trebuie să emitem deciziile de pensie pentru toți pensionarii și ultima dată vom tipări taloanele de pensie cu noile cuantumuri ale pensiilor, astfel încât în luna septembrie toată lumească primească pensiile recalculate. Deci, acesta este singurul scenariu. În luna septembrie, fără nicio etapă intermediară, să reușim să dăm românilor pensiile recalculate”, a mai explicat președintele Casei Naționale de Pensii.
FMI, vizită de 4 zile în România
O misiune a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jan Kees Martijn, a ajuns luni la Bucureşti, pentru a analiza recentele evoluţii economice şi financiare şi pentru o revizuire a prognozelor macroeconomice.
„O misiune FMI, condusă de Jan Kees Martijn, va vizita Bucureştiul din 29 ianuarie până la 1 februarie 2024 pentru o vizită cu caracter obişnuit. Echipa Fondului va analiza recentele evoluţii economice şi financiare şi va realiza o actualizare a perspectivelor macroeconomice”, se arată în anunţul FMI semnat de Geoff Gottlieb, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est.
Programul FMI în România:
Luni: întâlniri la Finanțe, ANAF, BNR
Marți: Ministerul Muncii și sectorul bancar
Miercuri: întâlnire BNR la nivel tehnic
Joi: întâlnire la Guvern cu premierul Marcel Ciolacu și ministrul de Finanțe, Marcel Boloș.
Când a fost ultima vizită a FMI în România
Ultima vizită la Bucureşti a echipei FMI condusă de Jan Kees Martijn, şeful misiunii pentru România, s-a derulat în perioada 25 septembrie – 4 octombrie 2023, şi a fost realizată pentru analiza anuală a economiei în baza Articolului IV.
Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 2,3% pentru România în 2023 şi un deficit bugetar de 6% din PIB şi recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB.
Într-o conferinţă de presă susţinută la finalul consultărilor, Kees Martijn a precizat că pachetul fiscal adoptat în toamna anului trecut de Guvern este un pas în direcţia potrivită, arătând însă că este nevoie şi de alte reforme.
„Alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea. O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani”, subliniază FMI.
Experţii FMI au arătat, la momentul respectiv, că principalele măsuri la care autorităţile de la Bucureşti ar trebui să se gândească sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor şi lacunelor rămase, o nouă eficientizare a TVA, implementarea unui impozit reformat pe proprietate şi utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei şi, mai larg, încurajarea tranziţiei la o economiei cu emisii neutre de carbon.
Noul pachet fiscal – estimările FMI
Potrivit sursei citate, pachetul fiscal adoptat va duce la un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024, însă va fi nevoie de noi ajustări pentru că, aşa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, deficitul trebuie să scadă sub 3% din PIB.
Experţi FMI au menţionat, în context, că noul pachet fiscal lărgeşte baza de impozitare şi îmbunătăţeşte veniturile prin eliminarea scutirilor pentru angajaţii din agricultură, construcţii, procesarea alimentelor şi IT precum şi limitarea numărului de bunuri care beneficiază de o cotă redusă de TVA. De asemenea, aceştia susţin că majorarea taxei pe microîntreprinderi va duce la majorarea veniturilor din taxe, însă consideră că pragul pentru înregistrarea ca microîntreprindere ar trebui redus şi mai mult.
Pe de altă parte, instituţia financiară internaţională a apreciat că taxa pe cifra de afaceri impusă băncilor şi marilor companii pune o povară incorectă asupra companiilor cu marje reduse şi ar putea reduce intermedierea financiară.
Potrivit sursei citate, pe termen mediu economia românească va ajunge la potenţialul de creştere de 3 – 3,25%, pe măsură ce consumul şi investiţiile susţinute de fondurile din PNRR rămân puternice. Rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României, au mai subliniat reprezentanţii instituţiei financiare internaţionale.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
