Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a lipsit de la un forum economic cu multe personalități importante, organizat luna aceasta la Lacul Como. În loc să împărtășească publicului prezent viziunea sa privind abordarea provocărilor presante ale țării, Meloni s-a alăturat mulțimii la Marele Premiu de Formula 1 al Italiei.
Decizia sa de a lipsi de la prestigiosul Forum Cenobbio – pe ai cărui participanți i-a curtat anul trecut – a agravat îngrijorarea tot mai mare a companiilor și investitorilor cu privire la capacitatea guvernului de dreapta al Italiei de a conduce această țară puternic îndatorată în contextul unei încetiniri economice europene, scrie Financial Times.
Când a venit la putere anul trecut, Meloni i-a asigurat pe investitorii globali cu promisiuni de prudență fiscală. Dar piețele au fost zdruncinate în această vară de anunțul surprinzător al guvernului său privind o taxă pe profit pentru bănci, care a fost rapid atenuată după ce acțiunile băncilor s-au prăbușit.
Coaliția tripartită a lui Meloni se confruntă acum cu cel mai mare test al său, în timp ce se pregătește să prezinte următorul buget al Italiei, încercând să găsească un echilibru între resursele guvernamentale în scădere și respectarea unora dintre promisiunile sale electorale de a reduce taxele și de a ajuta familiile aflate în dificultate.
Investitorii urmăresc cu atenție situația pentru a determina dacă Meloni își va respecta promisiunea de disciplină fiscală – chiar și în condițiile în care economia Italiei se clatină – sau dacă va fi tentată de o politică fiscală expansionistă sau de alte măsuri neortodoxe.
„A existat o reorientare a atenției asupra Italiei”, a declarat Filippo Taddei, economist șef pentru Europa de Sud la Goldman Sachs. „Oamenii se întreabă încotro se îndreaptă țara … vor să se asigure că nu mai există surprize politice.”
Lorenzo Codogno, un fost oficial al ministerului de Finanțe, care în prezent conduce o firmă de consultanță macroeconomică, a declarat că o serie de măsuri intervenționiste recente au ridicat îndoieli serioase cu privire la orientarea politică a guvernului.
Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană a criticat impozitul pe câștiguri excepționale, avertizând că acesta ar putea împiedica băncile să își constituie rezerve de capital suplimentare, ceea ce le-ar face „mai puțin rezistente la șocurile economice” și le-ar limita capacitatea de a acorda împrumuturi. Agenția de rating Fitch a avertizat cu privire la potențialele perturbări și incertitudini cauzate de o propunere a partidului lui Meloni, Partidul de dreapta dură Frații Italiei, de a permite debitorilor aflați în incapacitate de plată să își răscumpere propriile datorii în dificultate la un preț foarte scăzut.
„Luna de miere s-a sfârșit”, a spus Codogno. „Mediul de afaceri se întoarce împotriva guvernului . . . Există forțe în cadrul coaliției care nu sunt cu adevărat în armonie cu piețele sau cu interesele investitorilor.”
În primele sale luni la putere, Meloni a fost lăudată pentru adoptarea unui buget prudent din punct de vedere fiscal, ceea ce i-a liniștit pe investitorii îngrijorați de capacitatea sa de a face tranziția de la o opoziție populistă la o guvernare responsabilă. Cu toate acestea, acest buget a fost pregătit în mare parte de echipa predecesorului său, Mario Draghi, grație momentului ales pentru victoria sa în alegerile din toamnă. Dar viitorul buget, care va fi prezentat în următoarele săptămâni, va purta amprenta lui Meloni, oferind atât alegătorilor italieni, cât și investitorilor o mai bună înțelegere a viziunii economice a coaliției sale.
„Acesta este primul buget în care guvernul Meloni trebuie să își asume întreaga responsabilitate pentru măsuri – și să se confrunte cu o potențială reacție din partea opiniei publice”, a declarat Lorenzo Pregliasco, partener fondator al YouTrend, o agenție de sondaje politice.
Circumstanțele nu sunt deloc de bun augur. Actualele proiecții oficiale de creștere economică ale Italiei, de 1% în acest an și de 1,5% anul viitor, sunt considerate în general prea optimiste, având în vedere încetinirea mai amplă din zona euro.
Produsul intern brut al Italiei s-a contractat cu 0,4% în al doilea trimestru, reflectând criza din industria manufacturieră europeană și o încetinire bruscă a construcțiilor după ce Roma a redus o schemă de stimulente care a alimentat un val de îmbunătățiri imobiliare.
Fragilitatea a continuat și în timpul verii. În iulie, producția industrială a Italiei s-a contractat cu 2,1% în ritm anual, mai mult decât se aștepta, iar aproape 73.000 de locuri de muncă au fost pierdute, ceea ce a dus șomajul la 7,6%. Sondajele au indicat că sectorul serviciilor, care până acum era rezistent, s-a contractat ușor în august.
„Situația pare să se înrăutățească rapid”, a spus Codogno.
Pe măsură ce creșterea economică încetinește, investitorii se întreabă dacă Italia își mai poate îndeplini obiectivul de reducere a deficitului bugetar la 4,5% din PIB în 2023 și la 3,7% în 2024 sau dacă guvernul Meloni va crește ținta de deficit în această lună.
Economia italiană ar trebui să primească un impuls din partea planului de redresare Covid, finanțat de UE în valoare de 191,5 miliarde de euro, având în vedere că Italia este cel mai mare beneficiar al programului. Însă punerea în aplicare a eșuat, iar Roma încearcă acum să obțină aprobarea Bruxelles-ului pentru o revizuire a planului care ar ajuta-o să deblocheze fondurile restante.
Orice revizuire semnificativă în creștere a obiectivului de deficit pentru anul viitor ar indica lipsa de încredere a Romei în capacitatea sa de a îndeplini toate condițiile și de a accesa pe deplin fondurile UE, a declarat Taddei. „Există o oarecare toleranță pentru derapajele fiscale din acest an, dar anul viitor este un joc diferit”, a adăugat el. „Guvernul a spus în repetate rânduri că se angajează să pună în funcțiune fondul de redresare, iar piețele vor considera decizia privind deficitul fiscal ca fiind o dovadă. Dacă vor împinge deficitul fiscal în sus, acest lucru sugerează că nu cred cu adevărat în fondul de redresare”, a spus el. „Participanții la piață ar privi acest lucru ca pe un indiciu că guvernul este mai angajat să folosească pârghia fiscală internă”.
Meloni a recunoscut că promisiunile sale de a reduce taxele, de a crește pensiile și de a majora cheltuielile pentru sănătate vor fi dificil de respectat în contextul actualei încetiniri economice. „Ideea mea este să concentrez resursele pe câteva măsuri mari […] mai degrabă decât să le distribui între multe măsuri mici care probabil vor avea un impact minor”, a declarat aceasta săptămâna trecută.
Meloni va fi probabil reticentă să renunțe pe deplin la prudența fiscală, având în vedere modul în care turbulențele de pe piață s-ar putea întoarce pentru a-i afecta imaginea în țară.
Scăderea acțiunilor băncilor, declanșată de anunțul haotic privind impozitul pe profit, îi va spori probabil prudența, a precizat Pregliasco, în condițiile în care sondajele arată acum că încrederea publicului față de coaliție s-a erodat într-o oarecare măsură după acel episod. „A întărit puțin percepția că guvernul nu era pe deplin conștient de consecințele declarațiilor”, a explicat acesta.
Autor: Amy Kazmin; ft.com.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
