Cabinetul condus de Ilie Bolojan a prezentat măsurile fiscale asupra cărora ar fi convenit coaliția, într-unul dintre cele mai dificile momente pentru România, în plan fiscal și economic, de la Revoluție. Ne aflăm pe lista neagră a Comisiei Europene, ca fiind țara cu cel mai mare deficit bugetar din UE și cu o datorie publică ce riscă să ajungă în 2026 la 60% din PIB, iar probleme nu se opresc aici – avem și un deficit de cont curent. Toate acestea trebuie reglate cu celeritate, ca să putem respecta angajamentele din PNRR și să putem să avem acces în continuare la finanțarea europeană atât de importantă.
Lista măsurilor prezentate de Ilie Bolojan nu este nici definitivă, nici nu are caracter obligatoriu. Este un document care urmează să fie prezentat oficial și care are nevoie de susținerea majorității parlamentare pentru a se putea transforma în program de guvernare.
E posibil ca în Parlament să apară amendamente noi, să fie eliminate sau adăugate unele detalii. Cert este că momentan avem câteva măsuri care stârnesc un interes deosebit pentru toate categoriile sociale, de la angajați până la oameni de afaceri și investitori.
Ce taxe cresc din această vară?
Avem, de asemenea, și modificări de taxe. Iată trei dintre cele mai importante:
1. Schimbări la cota TVA
Guvernul pregătește eliminarea cotelor reduse de TVA pentru o listă întreagă de categorii, ceea ce va duce automat la creșteri de prețuri.
Pe scurt, TVA-ul de 5% va urca la 9%, iar cel de 9% va fi majorat la 19%. Asta înseamnă că vom plăti mai mult pentru lemne de foc, energie termică, panouri fotovoltaice și chiar pentru achiziția de locuințe mai mici de 120.000 de euro sau sub 120 de metri pătrați – care până acum beneficiau de cote reduse.
Și vacanțele se vor simți în portofel: mesele la restaurant și cazările la hotel vor deveni cu aproximativ 10% mai scumpe. Singurele categorii care rămân, cel puțin pentru moment, cu TVA redus de 9% sunt alimentele și medicamentele.
Aceste modificări fiscale vin într-un context deja complicat pentru economie și populație, iar impactul lor va fi vizibil rapid în costurile de zi cu zi.
2. Accize mai scumpe
Majorarea accizelor cu 10% anunțată de autorități vine ca o nouă povară pentru consumatori, într-un moment în care inflația și creșterea costurilor de trai pun deja presiune uriașă pe bugetele familiilor. Accizele sunt taxe speciale aplicate produselor considerate cu impact mare, fie economic, fie social, iar atunci când ele cresc, efectul este imediat: se reflectă direct în prețurile finale plătite de oameni.
În cazul de față, scumpirea carburanților, a alcoolului și a țigărilor va afecta nu doar obiceiurile de consum, ci și lanțul de aprovizionare, transportul și, implicit, prețurile altor bunuri și servicii. Când benzina se scumpește, totul se scumpește. Iar în ceea ce privește produsele accizate precum alcoolul și tutunul, deși sunt considerate vicii, ele rămân larg consumate, iar creșterea prețurilor poate duce la creșterea pieței negre și la diminuarea veniturilor reale ale statului pe termen lung.
3. Creșterea impozitării asupra profiturilor băncilor
3. Una dintre cele mai controversate măsuri propuse în planul de guvernare anunțat de premier vizează instituirea, începând cu anul 2026, a unui impozit de 29% pe ceea ce statul va considera „profit excesiv” înregistrat de bănci. Această taxă suplimentară vine în contextul în care sistemul bancar a înregistrat, în ultimii ani, profituri record, iar autoritățile consideră că aceste câștiguri trebuie „redistribuite” mai echitabil în economie, mai ales în perioade de criză fiscală.
Cu toate acestea, reprezentanții mediului de afaceri și specialiștii în finanțe avertizează că o astfel de măsură poate avea efecte negative semnificative. Impozitarea suplimentară a băncilor ar putea reduce apetitul pentru creditare și investiții în economie, afectând în special IMM-urile și persoanele fizice care depind de accesul la finanțare. În plus, introducerea unui prag subiectiv pentru ceea ce înseamnă „profit excesiv” creează un climat de incertitudine și impredictibilitate fiscală, care poate alunga investitorii și pune presiune pe stabilitatea financiară a țării.
Majoritatea măsurilor prevăzute în propunerile pentru planul de guvernare ar putea intra în vigoare din această vară, de la 1 august, dar este posibil ca unele dintre ele să aibă o dată ulterioară de aplicare, dat fiind impactul pe care îl presupun și necesitatea de a oferi predictibilitate partenerilor implicați. De exemplu, așa cum am văzut anterior, în cazul băncilor noua taxă s-ar putea aplica de anul viitor.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
