Ordonanţa privind reducerile de cheltuieli se lasă așteptată. Actul normativ nu a intrat săptămâna aceasta în Guvern, așa cum era preconizat, premierul Ciucă așteptând o analiză de la Ministerul de Finanţe. Cert este că de la 15 mai, cu excepția sănătății și învățământului, se opresc angajările la stat. În plus, potrivit unor surse, Guvernul face simulări pentru supraimpozitare și în mediul privat, dar nu există o decizie oficială pe această temă.
Invitată la „Puterea Știrilor”, deputata PSD Mirela Adomnicăi a respins din start sintagma „ordonanță de austeritate”, precizând că nu vor fi concedieri și tăieri de salarii, cum s-a întâmplat în 2010, pe vremea Guvernului Boc. De asemenea, Adomnicăi a menționat faptul că supraimpozitarea veniturilor care depășesc salariul președintelui este în continuare un deziderat al social-democraților, însă aceasta va face obiectului unui proiect de lege care va trece prin Parlament, și nu va fi prinsă în ordonanța privind reducerile de cheltuieli.
PS News: Mult așteptata ordonanță privind măsurile de austeritate se amână. Nu știm exact la această oră când va fi dată. Dvs. ce știți, când vom avea ordonanța?
Mirela Adomnicăi: Nu știu o dată exactă. Știu că, într-adevăr, se discută și aș vrea să nuanțez câteva chestiuni. Deci, referitor la blocarea angajărilor în sistemul public, discutăm cu titlu de excepție, într-adevăr, de sistemul de sănătate, dar și de învățământ, unde vor fi permise angajări, pentru că ne confruntăm cu o criză de resursă umană.0 Iar pe de altă parte, ca de fiecare dată când s-a luat o asemenea măsură de blocare a angajărilor la stat, cu titlu de excepție, prin memorandum, pot fi aprobate angajări, pentru că l-am auzit pe ministrul Bode spunând că Ministerul de Interne cunoaște îndeaproape situația. Prin memorandum, în momentul în care se argumentează și argumentarea înseamnă și oportunitate, dar și impactul bugetar, de fiecare dată au fost aprobate cu titlu de excepție angajări, dar repet, justificat și cu titlu de excepție. Prin memorandum înaintat de către ministerul de resort, iar ca regulă, învățământul și sănătatea vor avea posibilitatea, în continuare, să-și acopere criza de deficit de personal.
PS News: Până la urmă, în această ordonanță se va regăsi și supraimpozitarea mult discutată în ultima perioadă?
Mirela Adomnicăi: Asta era o altă chestiune la care voiam să mă refer, pentru că această ordonanță de urgență este așteptată în special pentru ceea ce înseamnă economii pe zona de achiziții, pe zona de bunuri și servicii. Discuțiile purtate cu specialiști și juriști în partid au dus la concluzia că o asemenea măsură privind supraimpozitarea veniturilor plătite din bugetul de stat va face obiectul unui proiect de lege care va urma traseul legislativ din Parlament. Deci, în ordonanța de urgență se vor regăsi, cel puțin la ora la care discutăm, măsurile privind alte tipuri de economii de la bugetul de stat, în special achiziții, delegații, deplasări, bunuri și servicii, cu reducerea unui procent de 10% din bugetul alocat pentru anul 2023.
PS News: Surse politice susțin că Guvernul face simulări pentru supraimpozitare și în mediul privat. Aveți detalii despre acest lucru pe care ni le puteți oferi?
Mirela Adomnicăi: În primă fază, după cum am mai zis, se discută despre supraimpozitare peste ceea ce depășește salariul președintelui pentru veniturile cumulate și plătite din bugetul de stat. În condițiile în care s-a invocat posibilitatea să fie neconstituțională o asemenea măsură, când te referi doar la o anumită categorie și discriminezi, aceasta fiind abordarea juriștilor, există posibilitatea ca la Curtea Constituțională, dacă va fi atacată ordonanța de urgență sau legea care va fi aprobată în Parlament, să fie declarată neconstituțională. Am convingerea că aceste simulări care vizează, eventual, cumulul unei pensii speciale cu venituri din mediu privat să aibă în vedere tocmai o variantă ca să fie constituțional actul normativ care va reglementa supraimpozitarea. În ceea ce privește supraimpozitarea veniturilor plătite numai din bugetul de stat, aici ar trebui să vedem statul ca un angajator care are posibilitatea să regleze, în funcție de disponibilitate bugetară, modul în care își salarizează angajații pentru mediul privat. Dincolo de aspectele de neconstituționalitate, cred că o intervenție a statului ar fi neavenită, din punctul meu de vedere, și este o părere personală. Dar, repet, dincolo de chestiunile de constituționalitate. În sensul că mediul privat trebuie să-și regleze modul în care își plătește angajații, la fel cum și statul trebuie și are posibilitatea să-și regleze modul în care gestionează veniturile sub tot felul de forme plătite din bugetul de stat, pentru că am văzut în spațiul public că au circulat tot felul de spețe reale. Am văzut pensionar special din Ministerul de Interne, îndeplinind o funcție de conducere în Ministeru de Interne după pensionare și membru în trei consilii de administrație. Cred că sunteți de acord cu mine că este o situație aberantă care trebuie să înceteze.
PS News: Și, din păcate, nu este o singură excepție. Sunt multe cazuri de acest fel. Noi am relatat despre aceste cazuri în repetate rânduri.
Mirela Adomnicăi: Evident că trebuie început undeva sub o anumită formă, astfel încât, dacă nu desființate total, cel puțin descurajate, ca posibilitate pentru un asemenea cumul. Eu vă spun pentru că vin cu experiență din piața muncii. Este imposibil să prestezi în atâtea locuri și să fii specialist în atâtea consilii de administrație pentru o singură persoană, în 24 de ore.
PS News: Deci cumva vorbim și despre angajări fictive.
Mirela Adomnicăi: Nu angajări fictive, pentru că sunt ședințe de consiliu de administrație o dată pe lună.
PS News: Cum ați spus și dumneavoastră, nu văd când ai putea să faci 4 joburi în 24 de ore.
Mirela Adomnicăi: Ca și timp le pot întinde. V-am spus, ședințele de consiliu de administrație înseamnă o participare o dată pe lună. Ca și calendar, cu siguranță ordonanța de urgență va fi primul act normativ care va reglementa măsurile de economie la buget din ceea ce înseamnă cheltuială cu bunuri și servicii, deplasări, delegații etc. În ceea ce privește supraimpozitarea, în momentul în care se va agrea o formă care să îndeplinească și condiții de constituționalitate, eu sunt convinsă că va urma un traseu parlamentar printr-un proiect de lege.
PS News: Pentru a concluziona, am putea vedea săptămâna viitoare, poate luni, la prima ședință de Guvern, această ordonanță. Nu vor fi tăieri salariale, dar nici nu vor fi făcute angajări la stat, cu anumite excepții pe care le-ați menționat și dumneavoastră.
Mirela Adomnicăi: Tăieri salariale nu vor fi și vă spun că tot aud sintagma măsuri de austeritate, ordonanța austerității. Eu am trăit momentul 2010 ca director de instituție publică, când a trebuit să disponibilizez 25% din personal, să semnez o decizie cu 25% tăieri din salarii, iar reducerile cu bunuri și servicii a fost cea mai mică măsură pe care am acceptat-o, am implementat-o cu succes, dar disponibilizările și tăierile de salarii, credeți-mă, abia acelea le putem considera măsuri de austeritate. În momentul în care acum discutăm că nu vom majora salarii în anul 2023, că nu vom tăia din salarii, practic, ceea ce este cel mai important, și că nu vom disponibiliza oameni, doar înghețăm angajările la stat sunt măsuri necesare și prudente pentru un deficit bugetar pe care îl avem ca țintă pentru anul 2023.
Ordonanţa privind reducerile de cheltuieli nu intră săptămâna aceasta în Guvern, în condiţiile în care se aşteaptă analiza de la Ministerul de Finanţe, au precizat surse guvernamentale pentru news.ro. În privinţa supraimpozitării, aceasta nu se poate face decât prin lege. Guvernul are termen 15 mai pentru îngheţarea angajărilor la stat. România nu este pregătită pentru impozitarea progresivă, pentru că trebuie făcută pe globalizarea veniturilor, au mai precizat sursele citate. De asemenea, cumulul pensiei cu salariul la stat nu va intra în Ordonanţă, ci se va reglementa tot prin lege.
Potrivit unor surse guvernamentale, Ordonanţa cu reducerile de cheltuieli nu va intra săptămâna aceasta în şedinţa de Guvern, pentru că este aşteptată o analiză de la Ministerul de Finanţe şi ulterior o decizie finală în coaliţie. Executivul şi-a stabilit data de 15 mai pentru îngheţarea angajărilor la stat. În privinţa supraimpozitării, dorită de social-democraţi, aceasta nu se poate face prin Ordonanţă, ci doar prin lege. Şi în acest caz, este nevoie de analiza de la Finanţe, privind cota de supraimpozitare. ”România nu este pregătită pentru impozitarea progresivă, pentru că ea trebuie făcuta pe globalizarea veniturilor, ceea ce la noi nu se poate face acum, au mai spus sursele guvernamentale. De asemenea, cumulul pensiei cu salariul la stat nu va intra în Ordonanţă, ci se va reglementa tot prin lege.
Autor: Mădălina Robu
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
