Uniunea Europeană (UE) are o mare problemă pentru care nu găsește soluții: scăderea numărului de copii, mai ales în țările din Vest. Acest lucru a constrâns multe țări să accepte migranții din Africa, ceea ce a destabilizat societățile europene în ultimul deceniu și a crescut valul extremist. Pe de altă parte, România are o populație mai tânără, dar greșește sistematic când vine vorba de formarea acesteia.
Cetățenii UE nu mai vor copii
La nivelul UE, 18% din populație are vârsta între 0 și 17 ani, potrivit datelor Eurostat pe anul 2023. Populația foarte tânără a UE este în scădere în ultimul deceniu. În 2010, procentul copiilor 0-17 ani la nivelul UE era de 18,7%. Pentru anul 2050, se estimează că procentul va coborî la 16,4.
Scăderea populației tinere înseamnă și o scădere a populației UE, iar cele mai afectate vor fi statele din Vestul Europei. Italia este statul UE cu cele mai mari probleme, având un număr mic de copii și o populație tot mai îmbătrânită. De asemenea, Spania și Germania calcă pe urmele Italiei, în timp ce Franța reușește să se salveze și să aibă un număr mai mare de copii. De asemenea, țările scandinave, Cehia, România și Polonia au un număr mare de copii.
Franța are cea mai mare rată de natalitate din UE, cu 1,79 nașteri/femeie, și este urmată de România, cu 1,71 nașteri/femeie. Și la acest capitol, cele mai mari probleme le întâmpină țările din Sudul Europei precum Spania, cu 1,16 nașteri/femeie, Italia, cu 1,24 nașteri/femeie și Malta, ultima în clasament cu 1,08 nașteri.
România eșuează în formarea copiilor
România nu are problemele Spaniei și Italiei, iar familiile reușesc să aibă copii care pot ajuta economia națională. Însă problemele României sunt unele care privesc formarea copiilor.
Țara noastră este pe primul loc când vine vorba de sărăcie în rândul copiilor. Aproape 40% dintre copiii din România sunt în risc de sărăcie și excluziune socială, spre deosebire de 25% media UE. Spre exemplu Cehia, care are o populație tânără, a raportat doar 15% din numărul total copii în risc de sărăcie și excluziune socială. Danemarca este și ea la 15%, iar Finlanda chiar sub pragul de 15%. Ambele țări scandinave au statistici bune când vine vorba de copii, ceea ce le oferă celor mici mai multe oportunități în viață.
România are o mare problemă și cu educația copiilor. Circa 45.000 de copii abandonează școala în fiecare an în România, iar principala cauză a abandonului școlar este sărăcia. Din 2010 și până în prezent, numărul copiilor neșcolarizați s-a dublat. Dacă în 2010 erau 100.000 de copii neșcolarizați, în 2022 vorbim de 250.000 de copii în această situație.
La nivelul UE, România este campioană la capitolul abandon școlar. România este campioană în UE și când vine vorba de tinerii care nu studiază sau nu muncesc. 20% din tinerii din România, cu vârste între 15 și 29 de ani, nu au nicio ocupație și nu merg la școală. Datele din țara noastră sunt aproape duble față de media UE. Aceste lucruri se reflectă mai ales pe piața muncii din România, unde companiile sunt nevoite să importe forță de muncă din Asia sau Africa.
Consecințe pentru UE
În ultimul deceniu, statele UE au fost constrânse să importe forță de muncă din Africa sau Asia. Valurile de migranți sosiți în Italia, Spania, Franța sau Germania au alimentat tendințele de extrema dreapta. Partidele care au criticat migrația promovată de UE au avut cel mai mult de câștigat și au reușit chiar să ajungă la putere, cum este cazul Italiei. Totuși, chiar dacă partidele anti-migranți au ajuns la putere, statisticile nu s-au schimbat deloc și măsurile au întârziat să apară pentru a opri numărul tot mai mare de sosiri în UE.
Scăderea numărului de copii va afecta UE pe termen lung și va lovi mai ales în sistemele sociale. Multe state UE se vor confrunta cu un număr uriaș de pensionari și un număr redus de muncitori. Taxele pe salariile muncitorilor vor fi insuficiente pentru a susține sistemele publice de pensii și sănătate, iar acest lucru se simte deja în UE. Multe țări europene au decis să crească vârsta de pensionare. De asemenea, statele cu o populație îmbătrânită nu vor mai avea creștere economică, pentru că multe companii vor evita să investească în acestea.
Integrarea migranților în societățile europene va reprezenta o provocare. Nimic nu garantează că persoanele care vin din Africa, cu o educație precară, cu o cultură diferită, cu o religie diferită, vor reuși într-adevăr să se integreze în statele UE. Marele risc pentru Europa este acela că mare parte din aceste milioane de migranți din Africa vor eșua și vor fi fără locuri de muncă, cu probleme de sănătate și fără educație.
Pentru România, principala problemă o reprezintă integrarea în societate a tinerilor pe care îi are în acest moment. România nu are nevoie să importe forță de muncă, ci trebuie să-și formeze singură forța de muncă. Totuși, statisticile arată că suntem departe de a face acest lucru, iar sărăcia rămâne marele impediment. Dar cu o populație tânără, bine educată și sănătoasă, România ar putea avea creșteri economice spectaculoase în următoarele decenii, în timp ce se așteaptă declinul economiilor din Vestul Europei.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
