Creşterea influenţei propagandistice a unor formaţiuni radicale de dreapta a modificat negativ atitudinea populaţiei germane faţă de principiile supranaţionale ale Uniunii Europene. Sondajele date publicităţii în ultimele zile reflectă o creştere alarmantă a euroscepticismului. În acest context s-a înregistrat şi sporirea numărului de alegători care ar vota Partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentu Germania (AfD), informează rfi.ro.
Entuziasmul pro-european exprimat de germani în urmă cu 20 de ani s-a cam dispersat. În 2004, fiecare al doilea german se considera european. Acum situaţia s-a schimbat semnificativ, ceea ce rezultă din ultimele sondaje publicate la începutul acestei luni. La un an înaintea alegerilor europene, numai 41 la sută din populaţia Germaniei se identifică cu formularea „Noi europeni…” inclusă în chestionar. Pentru 56 la sută nu mai există puncte de identificare cu enunţul citat.
Cu alte cuvinte, euroscepticismul se află în creştere. Numai fiecare al patrulea (adică 26 la sută din populaţie) este de părere că Uniunea Europeană ar fi adus avantaje Germaniei. O majoritate relativă, în schimb, adică 41 de procente, crede că Uniunea Europeană ar fi adus Germaniei atît avantaje, cît şi dezavantaje. 27 la sută dintre cei chestionaţi văd în UE doar un factor care a provocat dezavantaje.
În ultimii ani a crescut şi numărul celor care sînt pentru ieşirea Germaniei din UE. 14 la sută din cetăţenii germani s-au exprimat categoric pentru părăsirea comunităţii. A crescut de-asemenea şi numărul celor care îşi doresc o reînvigorare a suveranităţii şi o politică autohtonă mai pronunţată. Asta înseamnă, exprimat în procente, că 38 la sută din populaţia germană este nemulţumită de renunţarea statului la o serie de elemente ale suveranităţii naţionale.
Criza sanitară, creşterea inflaţiei şi războiul din Ucraine se reflectă şi în opiniile exprimate în legătură cu problema siguranţei europene. Chiar şi o parte a celor care sînt pentru părăsirea Uniunii şi recîştigarea a suveranităţii naţionale sînt pentru înfiinţarea unei armate comune. În consecinţă, 53 la sută dintre cei chestionaţi consideră că o armată europeană comună ar fi binevenită. 34 chiar susţin ideea ca armatele naţionale să fie complet desfiinţate şi să existe doar o singură forţă militară la nivel comunitar.
Deşi perspectiva germanilor asupra răsăritului s-a schimbat din cauza războiului, numai 52 la sută se pronunţă pentru primirea Ucrainei în UE. 37 la sută consideră că locul Ucrainei nu este în Uniunea Europeană.
Crizele ultimilor trei ani se oglindesc şi în opiniile legate de actualul guvern şi în creşterea simpatiilor pentru soluţii forte, exprimate de către partide radicale de dreapta. Un indiciu în acest sens este sporirea numărului celor care ar vota partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD). Acest partid este prezent în aproape toate parlamentele regionale, cît şi în Bundestag. Intensificarea propagandei AfD are o influenţă evidentă asupra electoratului afectat de criza social-economică actuală. Dintr-un alt sondaj rezultă că la nivel naţional, 18 la sută din electoratul german ar vota cu AfD. Din această stare de fapt rezultă că în rîndurile electoratului se manifestă o scădere semnificativă a încrederii în partidele democratice tradiţionale.
AfD a ajuns acum să aibă un număr egal de votanţi cu cel al Partidului Social-Democrat (SPD), cea mai importantă formaţiune din coaliţia guvernamentală tripartită de la Berlin. Împărtăşirea unor concepte, idei şi atitudini, preluate din arsenalul doctrinar al partidului AfD, se desprinde şi din poziţia electoratului faţă de problema primirii persoanelor care solicită azil. Fiecare al cincelea german este de acord cu propunerea de a soluţiona cererile unor azilanţi în afara frontierelor UE. Numai 11 procente resping această modalitate, pe cînd 79 la sută dintre germani salută această măsură. Reprezentanţi ai partidului eurosceptic, xenofob şi anti-musulman AfD insistă asupra stopării totale a fluxului de migranţi, vehiculînd teza conspiraţionistă a „resetării”, adică a înlocuirii populaţiei băştinaşe cu străini.
În trei publicaţii apărute în această săptămînă se avertizează faţă de influenţa crescîndă a propagandei toxice a AfD. Este vorba despre două rapoarte ale Oficiului pentru protecţia Constituţiei (precum se numeşte Serviciul de Informaţii Interne) din landurile Renania Palatinat şi Hamburg şi o analiză a Institutul German pentru Drepturile Omului (DIMR) din Berlin, finanţat de Bundestag – Parlamentul federal. (Analiza integrală este disponibilă pe internet: Warum die AfD verboten werden könnte. Empfehlungen an Staat und Politik, Deutsches Institut für Menschenrechte, Berlin, 2023.) În analiza institutului se demonstrează că obiectivul partidului AfD constă în înlăturarea ordinii liberal-democratice din Germania. Din cauza aceasta, partidul întruneşte toate premisele legale pentru a fi interzis.
În analiza citată se recomandă tuturor instituţiilor democratice să combată orice formă de rasism, antisemitism şi extremism de dreapta şi, de asemenea, să nu se admită prezenţa unor membrii AfD în armată, justiţie, poliţie, învăţămînt sau în rîndurile funcţionarilor publici.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
