Mai multe partide de extrema-dreapta conduc sau sprijină guverne ale statelor din Uniunea Europeană. Extrema dreapta s-a alăturat coaliției în fruntea guvernului slovac în octombrie anul trecut. Această mișcare politică se află și în fruntea guvernelor ungar și polonez, participă la acțiunile guvernului finlandez și oferă sprijinul său (fără participare oficială) guvernului suedez.
În octombrie 2022, Slovacia s-a alăturat listei guvernelor europene cu un partid de extremă-dreapta în rândurile sale. Partidul Naţional Slovac (SNS) este membru al coaliţiei conduse de Robert Fico.
Din octombrie 2022, unul dintre statele fondatoare ale UE, Italia a devenit guvernată de Giorgia Meloni, liderul partidului postfascist Fratelli d’Italia.
Un alt stat fondator UE ar putea avea o soartă similară în următoarele luni. Pe 22 noiembrie, partidul de extremă dreaptă a lui Geert Wilders PVV a devenit marele câștigător la alegerile legislative din Olanda.
Guverne conduse de extrema-dreapta
Pe 25 septembrie 2022, Giorgia Meloni din partidul postfascist Fratelli d’Italia a câștigat alegerile generale italiene. Ea a devenit președinte al Consiliului pe 22 octombrie, în coaliție cu Liga, un alt partid de extremă dreapta condus de Matteo Salvini și Forza Italia, un partid conservator condus de fostul premier Silvio Berlusconi până la moartea acestuia (12 iunie 2022).
Italia avea deja extremă dreaptă în guvern. Liga aparține, de fapt, din 2021, coaliției foarte largi conduse de fostul președinte al Băncii Centrale Europene Mario Draghi (independent), de la stânga la extrema dreaptă. De asemenea, partidul lui Matteo Salvini guvernase deja din 2018 până în 2019 în coaliție cu Mișcarea 5 Stele (M5S, populistă, neclasificabilă), sub conducerea lui Giuseppe Conte, pe atunci apropiat de M5S.
Din 22 octombrie 2022, Italia s-a alăturat Ungariei și Poloniei, singurele două țări din UE în care extrema dreapta conducea deja guvernul. În Ungaria, Fidesz al lui Viktor Orbán se află în fruntea țării din 2010. În aprilie 2022, prim-ministrul a fost redenumit pentru al patrulea mandat consecutiv.
POLONIA- partidul Lege și Justiție (PiS) guvernează din 2015
De partea poloneză, partidul Lege și Justiție (PiS) guvernează din 2015. Din acel an și până în 2017, Beata Szydło a condus executivul, apoi Mateusz Morawiecki i-a succedat până acum. Din partidul ultraconservator provine și președintele Republicii Polone Andrzej Duda. Cu toate acestea, situația s-ar putea schimba la Varșovia. Opoziția de centru condusă de fostul președinte al Consiliului European Donald Tusk a câștigat alegerile legislative poloneze de la jumătatea lunii octombrie și are o majoritate de parlamentari.
SUEDIA- partidul fondat și de neo-naziști, sprijină guvernul
În Suedia, partidul Sweden Democrats (SD), fondat de naționaliști, inclusiv de neo-naziști și condus de Jimmie Åkesson, sprijină guvernul fără a participa la acțiunile acestuia, ceea ce înseamnă că votează legile propuse de executiv și contribuie la definirea liniei sale politice, dar că niciunul dintre miniștri nu provine din rândurile lui.
Ajuns pe locul al doilea la alegerile legislative din 11 septembrie, în spatele Partidului Social Democrat al premierului în exercițiu, Magdalena Andersson, SD a fost membru al coaliției electorale de dreapta și de extremă dreapta care a ieșit victorioasă în urma alegerilor. În special, refuzul, în rândul anumitor părți ale acestei alianțe politice, de a vedea membri ai dreptei radicale la guvernare a împiedicat-o să participe direct. Executivul suedez este condus astfel de Ulf Kristersson cu miniștri provenind și din creștin-democrați (conservatori) și liberali (social-liberali).
Olanda va fi în curând condusă de extrema dreapta?
Victoria PVV (Partidul Libertății) la alegerile legislative din 22 noiembrie l-ar putea conduce pe liderul său Geert Wilders la șefia guvernului olandez. Partidul de extremă-dreapta spune că este pregătit să formeze o coaliție cu mai multe partide de centru-dreapta. Rămâne de văzut dacă vor să înceapă discuțiile.
O extremă-dreapta variată în Parlamentul European
Diferitele partide de extremă dreapta aflate la putere în Uniunea Europeană nu apar sub același stindard în Parlamentul European. Italienii de la Fratelli d’Italia și polonezii PiS sunt astfel membri ai grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (CRE). La fel ca reprezentanții aleși ai Alianței Naționale Letone și cei ai Partidului Finlandez.
Pe de altă parte, europarlamentarii afiliați Ligii fac parte din grupul Identitate și Democrație (ID), alături de aleșii francezi de la Mitingul Național.
Fidesz al lui Viktor Orbán a fost exclus din grupul Partidului Popular European (PPE) în martie 2021 și de atunci s-a regăsit printre cei neînregistrați, la fel că mai mulți dizidenți francezi de la Mitingul Național.
Sursă: Toute l’Europe
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
