PSnews

Opinii

O ciozvârtă de 0,5 la sută

Cred că era anul 2003 când, tânăr reporter fiind, o bănănăiam prim Ministerul Finanțelor încercând să găsesc răspunsul la întrebarea: de ce Dinu Patriciu, răsfățat al tuturor guvernelor care au avut de-a face cu privatizarea Petromidia, în loc să fie executat silit pentru nerespectarea obligațiilor din privatizare, primea a 3-a eșalonare.

Nu numai că Patriciu nu plătea, dar acumula datorii: luase rafinăria cu datorii asumate de 200 de milioane de dolari (plătind o primă rată de doar 17 milioane din prețul de 51 de milioane dolari la care i-a fost vândută rafinăria) și făcuse între timp 400 de milioane datorie. Și apoi, încă 200. Patriciu a fost un răsfățat al tuturor guvernelor.

Ca întotdeauna când mă duceam la Ministerul Finanțelor, eram ochi și urechi la ce vorbeau funcționarii din minister. Îl aud și acum, chiar dacă au trecut 15 ani, pe nea Petrică, confesându-se în zona sălii de conferință de presă, unui alt coleg: ,,aștia de la FMI ne freacă pentru o ciozvârtă de 0,5% deficit’’.

După 15 ani, Dinu Patriciu nu a plătit nicio datorie, grupul infracțional din jurul Petromidia a fost răsfățatul tuturor guvernelor, ba chiar și a procurorilor care s-au zbătut, fie ei de la DNA sau DIICOT, să nu meargă pe urma banilor și să nu îi tragă la răspundere pe beneficiarii reali ai privatizării furate la Petromidia de parca protocalele ticăloase încheiate de SRI cu parchetele au fost destinate protejării infractorilor și nu băgării lor după gratii.

Cum altfel decât prin protecție instituțională să poți renunța la dreptul statului provenit din procesul din instanță de a redeveni stăpân pe rafinărie ca urmare a neplății datoriilor? Ca acum 15 ani.

La fel și cu deficitul bugetar. După 15 ani suntem fix în aceiași poziție: nu iese totalul pentru ,,o ciozvârtă de 0,5% la sută’’.

În linii mari, aceasta este diferența dintre prognoza oficială a guvernului României – 3% și cea a instituțiilor financiare internaționale: 3,6% zice FMI și 3,3% zice Comisia Europeană. Este o ciozvârtă? Haideți să vedem, pornind altfel decât o face guvernul României, respectiv nu numai de la realitatea că veniturile sunt sub așteptări și se majorează inferior ritmului cheltuielilor, dar și cheltuielile în sine depășesc orice prognoză inițială. Și nu este numai atât.

Doar prognozele mincinoase ale guvernului pentru creșterea economică din 2018 mai depășesc nivelul de 5,1%. Toți ceilalți văd frânarea economiei mai abruptă: 3,6% zice Comisia Europeană care o caracterizează totuși drept ,,creștere robustă’’. Robustă sau nu, este la jumătate față de creșterea economică din 2017 (+6,9%).

De aici rezultă o altă mare problemă: pentru că economia crește mai puțin decât așteptările (în fapt frânează), și veniturile bugetare extrase dintr-o economie care crește mai lent frânează chiar mai abrupt. Și totuși prognoza de PIB a guvernului pentru 2018 rămâne la 945 de miliarde de lei (circa 202 miliarde de Euro), un plus de 87 de miliarde de lei față de 2017. Necredibil.

Prognoza Comisiei Europene în urma perspectivei de creștere pe care a redus-o joi la 3,6% îmi permite să calculez ce PIB vede Comisia: 918 miliarde de lei. La un gol de creștere de 27 de miliarde de lei (diferență între estimări), gaura bugetară suplimentară este de 9 miliarde de lei. Adică deficitul se majorează cu 2 miliarde de Euro doar pentru că economia frânează în creșterea ei robustă.

Aceste 9 miliarde de lei se adaugă deficitului prognozat de 28 de miliarde în 2018. Și ne conduc la o gaură bugetară în an de creștere economică de 37 de miliarde de lei. Aplicată la prognoza guvernului, oricum am da-o, deficitul ajunge la 3,9% din PIB. Aplicată la prognoza de creștere economică a Comisiei, deficitul bugetar urcă la 4% din PIB. ,,O ciozvârtă’’de 0,1%, dar care în sine reprezintă ,,o altă ciozvârtă’’ de 1% gol bugetar față de prognoza oficială, conduce la majorarea datoriei publice într-un singur an cu 4% și la presiuni chiar și mai mari pe majorarea dobânzilor.

Îmi pare rău, în cazul în care aceste estimări se vor adeveri (și vor deveni evidente în primul trimestru al anului viitor), că am avut dreptate atunci când comentam în urmă cu un an proiectul de buget al guvernului: ,,Economia va crește cu peste 5% iar deficitul nu va depăși 3% din PIB’’.

Spuneam că poate va fi invers: deficitul se va îndrepta spre 5% și economia va crește cu 3%. Așteptările pentru finalul anului 2018 sunt foarte apropiate de prognoza mea și, în cazul în care cheltuielile bugetare nu vor fi reduse cu mai mult de 10% anul următor, în 2019 vor deveni realitate. Pentru ,,o ciozvârtă de 1%’’.

Și încă ceva: am încercat să îmi explic și ,,ciozvârta’’ de diferență în privința estimărilor de inflație pentru final de an (inflația din România fiind acum cea mai mare din Uniunea Europeană – 5% din PIB). Cel mai experimentat bancher central din lume în privința ratării țintei de inflație tocmai ne explica săptămâna aceasta că rata inflației coboară la final de an spre 3,5%. Imediat, Comisia Europeană a anunțat că are o prognoză mai mare cu o ciozvârtă de 0,8%, respectiv 4,3%.

În condițiile în care atât Comisia Europeană cât și BNR lucrează cu date primare de la INS, este evidentă asemănarea în privința modelelor: folosesc aceleași date. De unde rezultă și diferența în rezultatul modelelor, principala, în afară de ,,ciozvârta’’ de 0,8 puncte procentuale fiind faptul că, experții Comisiei Europene nu trebuie să facă compromisuri de politică monetară, ei neavând alegeri peste 7 luni. O ciozvârtă de 7 luni, dar care îl răscolește totuși pe guvernator. În plină conferință de presă a făcut o promisiune celor care îl doresc reales: ,,următoarea ședință de Consiliu de Administrație a BNR dedicată politicii monetare va avea loc 8 noiembrie 2019’’, a declarat în 6 noiembrie 2018 guvernatorul Isărescu Sunt convins că l-a luat gura pe dinainte și nu ar fi vrut să spună că vreme de un an nu va mai umbla la dobânzi. Decât dacă asta le-a spus și politicienilor, păcâlindu-I, ca să îl realeagă pentru o ,,ciozvârtă’’ de un mandat (în raport cu toate celelalte de până acum)

P.S: Comisia Nationala de Prognoza tocmai a anuntat ca majoreaza prognoza de PIB desi reduce viteza de crestere: desi a reconsiderat cresterea economica pe anul acesta de la 5,1% la 4,5%, PIB-ul ii iese mai mare! Daca PIB ii iesea 948 de miliarde de lei la o crestere de 5,1%, in urma reducerii la 4,5% ii iese 949,6 miliarde de lei. In fapt o ticalosie de a raporta un deficit bugetar mai mic.

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi