Skip to content
Coronavirus

O doctoriţă obligată să lucreze cu pacienţi COVID a obţinut în instanţă dreptul de a refuza să meargă în linia întâi

Inquam Photos / Octav Ganea

O doctoriţă specializată în tratarea bolilor dermato-venerice care a fost detaşată la secţia de Boli Infecţioase pentru tratarea pacienţilor cu COVID-19 a refuzat să meargă în mijlocul focarului şi a dat în judecată spitalul. Judecătorii i-au dat câştig de cauză.

Aurelia Paraschiv, medic primar în specialitatea dermato-venerologie la Spitalul Municipal de Urgenţă din Caransebeş, judeţul Caraş-Severin, a dat în judecată unitatea medicală în care lucrează după ce managerul interimar al spitalului a trimis-o să lucreze la secţia de boli infecţioase, acolo unde sunt trataţi pacienţii cu COVID-19. În instanţă, Aurelia Paraschiv, care lucrează de 23 de ani în Spitalul Caransebeş, a arătat că este luată în evidenţă la medicul de familie cu o serie de boli cronice, afecţiuni cu grad de risc foarte ridicat de agravare, chiar deces, în cazul infecţiei cu noul coronoravirus COVID-19.

Medicul a mai arătat în instanţă că imediat după ce i-a fost comunicată decizia de delegare i-a cerut managerului unităţii medicale să revină asupra deciziei, având în vedere atât faptul că nu are specialitatea cerută pentru a asigura asistenţă medicală, cât şi pentru faptul că suferă de boli cronice. Managerul Spitalului Municipal de Urgenţă din Caransebeş, schimbat între timp din funcţie, a refuzat să revină asupra deciziei. În urma acestei situaţii, doctoriţa Paraschiv a atacat în instanţă decizia de delegare a sa la secţia de boli infecţioase, cerând anularea documentului, iar până la judecarea pe fond a cererii, suspendarea deciziei de detaşare. În proces, Spitalul s-a apărat arătând că „reclamanta nu a depus nicio adeverinţă emisă de medicul de medicina muncii din care să rezulte faptul că nu este aptă să îndeplinească funcţia pentru care a fost delegată de către conducere, respectiv delegarea pentru o perioada de două luni”. În privinţa calificării într-o altă specialitate, conducerea spitalului a arătat în instanţă că „reclamanta are statut de medic suport, fapt care înseamnă că participă la actul medical oferind ajutor medicului de specialitate, fără sa intervină efectiv în actul medical şi fără sa aibă vreo contribuţie la schema de tratament care se oferă pacienţilor”.

Decizia instanţei Tribunalul Caraş-Severin, acolo unde s-a judecat procesul, a dispus suspendarea deciziei de delegare până la judecarea procesului pe fond. Tribunalul a arătat că „în favoarea reclamantei există aparenţa de drept, întrucât există dubii privind legalitatea dispoziţiei de delegare nr. 117/26.03.2020, emisă de către intimat în temeiul dispoziţiilor art. 43 din Codul muncii (r), prin raportare la bolile cronice de care suferă reclamanta (dovedite prin înscrisurile medicale depuse în cauză), ce reprezintă factorii care cresc riscul infecţiei cu COVID-19”.

Aşa cum rezultă din punctul VIII al Anexei I la Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 533/29.03.2020, există un risc extrem de mare ca reclamanta să dezvolte complicaţii pe fondul bolilor preexistente, afectându-i grav sănătatea, prin modificarea chiar şi temporară a locului muncii, respectiv delegarea acesteia în cadrul Compartimentului de boli infecţioase”, se arată în sentinţa Tribunalului Caraş-Severin prin care hotărârea de delegare a fost suspendată până la judecarea procesului pe fond. Având în vedere că delegarea era temporară, de judecarea procesului pe fond nici nu va mai fi nevoie, scrie Adevarul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *