Skip to content
Politică

O nouă ședință tensionată a coaliției de guvernare. Temele „fierbinți” care au încins spiritele în interior

Inquam Photos / Octav Ganea

O nouă întâlnire tensionată a coaliției de guvernare PNL-USRPLUS-UDMR a avut loc luni. Surse participante la ședință au precizat pentru PS News că cele 3 partide nu reușesc să ajungă la un numitor comun în ceea ce privește bugetul pe 2021, astfel că acesta ar putea să fie adoptat mai târziu de 4 februarie, dată pe care premierul Cîțu a înaintat-o încă de la începutul anului.

Unul dintre subiectele sensibile în coaliția de guvernare este majorarea pensiilor. La discuția pe care cele 3 partide au avut-o luni s-a cerut o majorare a pensiilor cuprinsă între 4 și 8%, și nu doar cu 3%, așa cum vrea Guvernul. Facem precizarea că Florin Cîțu a transmis luni că, în bugetul din 2021, costul cu pensiile creşte deja cu aproape 8 miliarde de lei faţă de anul trecut, adăugând că tema indexării pensiilor cu rata inflaţiei va fi tratată potrivit legislaţiei în vigoare.

De altfel, în timp ce Florin Cîţu încearcă să găsească o soluţie pentru a se încadra într-un deficit de 7%, colegii din coaliţie pregătesc noi sporuri pentru angajaţii lor. De exemplu, la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene e pregătit un act normativ prin care angajaţii unei direcţii vor primi un spor de aproape 5.000 de lei lunar. Aproape 4.000 de lei vor primi şi o parte din angajaţii SGG.

PNRR, cartoful fierbinte în coaliție

La întâlnirea de luni s-a discutat și despre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), un alt subiect asupra căruia PNL și USRPLUS nu reușesc să se pună de acord. Surse participante la ședință au dezvăluit pentru PS News că ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, este cel care a condus ostilitățile, desființând întregul plan conceput de ex-ministrul liberal Marcel Boloș.

Ghinea a acuzat recent că PNRR nu respectă în prezent cele două praguri pe care Uniunea Europeană vrea să le impună, respectiv minimum 37% din bani să meargă pe tranziţia verde şi minimum 20% pe digitalizare. “Din păcate, şi nu spun ca să critic, o spun factual, planul existent (PNRR n.r.) acum nu respectă aceste două praguri, iar acestea trebuie respectate”, a transmis el.

Contactat de PS News, Marcel Boloș, fost ministru al Fondurilor Europene, îl contrazice pe Ghinea și susține că, la momentul la care a elaborat PNRR-ul, potrivit celor două cerințe din Regulamentul Comisiei Europene, aveam 47% tranziție verde și 18% partea de digitalizare. „România trebuie să recupereze decalajele de dezvoltare, este o oportunitatea pe care o avem ca țară o dată la 50 de ani și aici nimeni nu poate să ne spună că avem suficiente autostrăzi, suficientă linie de cale ferată, orașe suficient modernizate”, spune Boloș.

Este la latitudinea fiecărui guvern care este filosofia pe care o are în vedere atunci când elaborează Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Noi, când am elaborat acest plan, am socotit că România trebuie să își recupereze decalajele de dezvoltare pe care le are față de alte țări. Vorbim în termeni de infrastructură de transport, infrastructură specifică pentru agricultură, dezvoltarea mediului de afaceri, de dezvoltarea orașelor. Era gândit în zona aceasta a investițiilor publice. În momentul în care noi am elaborat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă erau valabile două condiții pe care trebuie să le îndeplinească planurile tuturor țărilor, și anume: 1) să avem 37% din investiții în tranziție verde (aici vorbim de infrastructură de transport feroviar, cu metroul, investițiile specifice în schimbări climatice, care erau pentru irigații, eroziunea solului, mai apoi avem investițiile în energie, mediu, eficiență energetică) și 2) să avem 20% din investiții pentru digitalizare.

La momentul la care am elaborat PNRR-ul, potrivit celor două cerințe din Regulamentul Comisiei Europene, aveam 47% tranziție verde și 18% partea de digitalizare. Dacă se ajunge la concluzia că se schimbă viziunea asupra PNRR-ului și trebuie să conțină și elemente  de coeziune socială, această decizie e a Guvernului. Toate proiectele au fost discutate deja la Comisie. Am avut discuții la Comisie pe 6 dintre componentele incluse în Plan, e un proces firesc de a negocia lucrurile. Faptul că se schimbă anumite priorități…decizia este a Guvernului, după cum spuneam. Însă, trebuie avut în vedere și constrângerile de timp care există, pe de o parte, iar pe de altă parte trebuie să aibă în vedere și termenele de implementare la proiecte, pentru care datele rămân aceleași – 31 august 2026 (implementare) și 31 decembrie 2022 (contractare). România trebuie să recupereze decalajele de dezvoltare, este o oportunitate pe care o avem ca țară o dată la 50 de ani și aici nimeni nu poate să ne spună că avem suficiente autostrăzi, suficientă linie de cale ferată, orașe suficient modernizate”, a declarat Marcel Boloș, fost ministru al Fondurilor Europene.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *