O rețea organizată de site‑uri online, care operează multiple pagini de Facebook cu un total de peste 4 milioane de urmăritori, distribuie în mod sistematic fake‑uri panicarde despre războiul din Iran și preia narațiuni propagandistice, inclusiv unele asemănătoare cu cele promovate de propaganda Rusiei, arată o investigație publicată de G4Media.
Conform articolului, paginile respective publică în fiecare zi un flux constant de zeci de știri aproape identice, menite să inducă panică și să distorsioneze percepția publică despre conflictul din Orientul Mijlociu și despre rolul altor actori internaționali.
Paginile folosite pentru diseminare
Jurnaliștii au identificat cel puțin șase pagini de Facebook în această rețea, toate alimentate de aceleași site‑uri web cu aspect similar și anonime, fără autori sau date de contact clare:
- Eduard – 1,3 milioane de urmăritori
- Obiectiv Substanțial – 1,2 milioane
- În Familie – 1,4 milioane
- România Tradițională – 152.000
- România în cuvinte – 102.000
- Cristian Bărbuț – 94.000
Aceste pagini se prezintă drept surse de știri „cu și despre România”, însă reproduc în mod repetat același tip de conținut fals sau manipulativ despre evenimentele internaționale legate de conflictul din Iran.
Exemplu de manipulare: postări alarmiste despre presupuse atacuri
Un caz recent semnalat în anchetă a arătat cum, începând cu 22 martie, aceleași pagini au publicat simultan o postare identică cu titlul „ALERTĂ! Iranul a atacat cu RACHETE în Arad și…”, însoțit de aceeași imagine a unei clădiri puternic avariate și a unui echipaj de intervenție. Imaginea și textul au fost difuzate pe toate paginile implicate în rețea, deși nu există nicio sursă credibilă că un astfel de incident ar fi avut loc.
Cum funcționează rețelele de dezinformare
Specialiștii în combaterea dezinformării spun că astfel de rețele funcționează prin multiplicarea aceluiași tip de conținut pe mai multe canale aparent independente, ceea ce poate crea impresia de consens și legitimitate pentru cititori. Acest tip de tactică este similar cu metodele folosite în alte operațiuni de dezinformare analizate la nivel global, unde grupuri coordonate folosesc pagini și conturi false pentru a răspândi narațiuni politice sau strategic orientate.
Rețele de propagandă online pot exploata vulnerabilitățile platformelor sociale pentru a amplifica conținut fals sau înșelător, fenomenul fiind documentat inclusiv în campanii cu legături la state străine sau interese externe.
Impactul asupra publicului
Pe măsură ce războiul din Iran și tensiunile regionale rămân în centrul atenției globale, astfel de pagini riscă să alimenteze neîncrederea publicului și să provoace panică inutilă. Distribuirea repetată a conținutului fals sau manipulativ poate influența percepțiile și poate submina încrederea în informațiile verificate, atrag atenția analiștii specializați în dezinformare.
Autorii investigației atrag atenția că publicul ar trebui să fie precaut în consumul de știri de pe pagini anonime sau neautentificate și să verifice informațiile cu surse oficiale sau instituții media reputate.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
