Consiliul Național al Înteprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNÎMMPR) a criticat în termeni duri proiectul de lege care introduce coeficienți de ierarhizare a salariului minim.
Președintele CNÎMMPR, Florin Jianu, a afirmat, într-o conferință de presă că sunt neavenite aceste ierarhizări care vor duce la crearea în piață a nu mai puțin de 11 salarii minime pe economie.
De asemenea, acesta a subliniat că acest proiect de lege aflat în dezbaterea Parlamentului mai este și neconstituțional deoarece reprezintă o intruziune a Parlamentului în treburile Guvernului.
Încă un episod din lupta pentru putere în PSD. Cum răspunde Buzatu, întrebat dacă îl mai susține pe Ciolacu la președinția partidului
Creșterea pensiilor de la 1 septembrie, cartoful fierbinte din mâna PNL. Cele două scenarii luate în calcul de liberali
În urma focarului de coronavirus de la fabrica Arctic din Găeşti, aproape 1.300 de persoane sunt izolate la domiciliu
Probleme pentru Daniel Chițoiu: ar putea fi trimis în judecată pentru ucidere din culpă. Ce spune expertiza tehnică din dosarul fostului ministru
Coronavirus România. 213 cazuri noi depistate în România în ultimele 24 de ore, bilanțul total a ajuns la 18.283
„Prin această lege se introduc mai multe salarii minime brute pe economie. Așa cum am spus în repetate rânduri, Consiliul Național al IMM-urilor nu susține diferențierea salariului minim pe economie în funcție de diverse criterii cum ar fi sectoare de activitate sau educația pentru salariații din diverse sectoare. Noi am spus public că ar trebui să fie analizată posibilitatea introducerii unui salariu minim pe oră, nu pe lună, plata fiind făcută în funcție de numărul de ore lucrate cu îmbunătățirea corespunzătoare codului muncii.
De altfel Constituția României stabilește existența unui singur salariu minim brut pe economie. Practic prin această propunere de lege se vor introduce 11 salarii minime.
Având în vedere că stabilirea salariului minim pe economie este un atribut al Guvernului prin hotărâre de guvern, în opinia noastră această lege are și o măsură neconstituțională pentru că practic intră puterea legislativă peste puterea executivă, cea statută prin lege să stabilească salariul minim pe economie. Deși, dându-și seama, inițiatorii acestei legi au scos sectorul public spunând că se aplică sectorului privat, din textul legii și din felul în care legea în acest moment nu reiese acest lucru. (…)
Noi ne vom adresa și președintelui României, înaintând acest material cu aspectele de neconstituționalitate”, a spus Jianu.
Acest proiect de lege a fost adoptat tacit de către Senat, urmând ca marți să intre în dezbaterea Camerei Deputaților care este for decizional.
Practic, prin acestă lege se intenționează „echilibrarea” sistemului de salarizare între sectorul bugetar și mediul economic privat, prin aplicarea unor coeficienți minimali de ierarhizare salarială la salariul minim brut pe țară garantat în plată, diferențiat pe criteriul nivelului de studii, pentru sectoare de activitate pentru care nu au fost încheiate contracte colective de muncă aplicabile la nivelul întregului sector de activitate și pentru care nu există legi speciale privind salarizarea sau contract colectiv de muncă la nivel de unitate în vigoare.
În prezent, avem mai multe tipuri de salarii minime: valoarea general aplicabilă, de 2.230 de lei, salariul minim brut diferențiat pentru cei care ocupă funcții ce necesită studii superioare, dacă au o vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul acelor studii, de 2.350 de lei, precum și un salariu minim în sectorul construcțiilor, în valoare de 3.000 de lei.
Circa 24% dintre angajaţii din ţara noastră câştigă lunar salariul minim pe economie, informează b1.ro.
