Boboteaza marchează sfârșitul ciclului asa-numitelor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă, care încep pe 24 Decembrie în Ajunul Craciunului. În limba greacă, cuvântul Bobotează este supranumit Teofanie sau Epifanie care se traduce prin Arătarea Domnului, și anume a Sfintei Treimi.
De Boboteaza exista obiceiul cand preotul vine cu Iordanul sau Chiraleisa. Pana in momentul cand ajunge preotul si sfinteste masa, nimeni nu are voie sa se atinga de mancare, iar unele bucate sunt adaugate la hrana animanelelor. Acest obicei se practica pentru protejarea animalelor de boli si pentru a fi bune de prasila.
Mai demult, de indata ce preotul termina de rostit Troparul Botezului si stropirea cu agheasma in casa si pe gosopdari, acesta era invitat sa se aseze la masa.
Conform datinilor stramosesti, de Boboteaza credinciosii nu trebuie sa spele haine. Mai mult, apa sfintita luata are in aceasta zi puteri miraculoase. Aceasta nu se strica niciodata.
Cu prilejul Bobotezei se obisnuieste ca toate apele sa se sfinteasca, in timp ce preotul se duce la un rau sau o apa unde va arunca crucea. Conform traditiei, mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care reuseste sa scoata crucea din apa se spune ca va avea noroc tot anul.
In nordul tarii, la sat, femeile obisnuiau sa se adune in grupuri mari acasa la cineva unde aduceau alimente si bautura. Acest obicei este cunoscut si sub numele de Iordanul femeilor. Dupa ce femeile serveau masa, acestea cantau si jucau intreaga noapte. Dis-de-dimineata femeile ieseau in strada si luau pe sus barbatii care din intamplare le apareau in drum, chiar si cu forta, amenintandu-i cu aruncatul in apa.
In prezent, in unele regiuni ale tarii, de Boboteaza are loc integrarea tinerelor casatorite recent in cadrul comunitatii femeilor casatorite. Acest lucru se facea prin udarea acestora cu apa din fantana sau dintr-un rau, conform unor surse citate de Calendarulortodox.ro
