Măsluirea clandestină de către Rusia a unor alegeri din UE e mai subversivă decât orice fel de ajutor extern fățiș pentru populiștii filoruși, apreciază un demnitar NATO.
Descriind modul de operare al Rusiei la alegerile prezidențiale din noiembrie, adjunctul secretarului general al NATO responsabil cu războiul hibrid, James Appathurai, a declarat: „Ce am văzut în România sunt conturi pe rețelele sociale lăsate într-o hibernare îndelungată, create acolo cu ani în urmă, activate, neatribuite, dar utilizate pentru a influența rezultatul”.
El a mai vorbit despre „bani plătiți unor micro-influenceri, știi, oameni care au 2.000 de abonați, 100 de abonați, 5.000 de abonați, dar [plătești – n.trad.] 10.000 de felul acesta”, astfel încât atunci când fac recenzie la farduri și ce mai fac ei pe acolo să intercaleze și o propoziție favorabilă candidatului suținut de Putin.
„Deci așa ceva e înșelăciune. Aceasta e o campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”, a declarat el pentru EUobserver marți, într-un interviu pe care l-a acordat la sediul NATO din Bruxelles.
Alegerile din România au fost anulate și vor fi repetate pe 4 mai, însă în sondaje conduce tot candidatul susținut de Rusia, Călin Georgescu
Și Germania va avea alegeri generale, pe 23 februarie, la care partidul rusofil AfD e cotat de sondaje pe locul doi, pe fondul tensiunilor agravate nu numai de interferențele rusești în politica UE, ci și de amenințarea militară a Rusiei. Între timp, oligarhul [în engleză: membrul unui grup restrâns la nivelul căruia se concentrează puterea într-un sistem de guvernare – n.trad.] american al tehnologiei Elon Musk, colaborator apropiat al președintelui Donald Trump, l-a susținut fățiș pe Georgescu [de fapt indirect, involuntar: Musk s-a referit doar la anularea alegerilor în sine – n.trad.].
De exemplu, Musk a postat pentru cei 220 de milioane de abonați ai săi de pe X mesajul că judecătorul care a anulat alegerile din România e un „dictator”.
Musk a susținut chiar mai mult partidul german rusofil AfD, determinându-i pe cancelarul Olaf Scholz să ia atitudine, iar pe UE să-i investigheze lui Musk algoritmii de extrema dreaptă [sic!], chiar și cu riscul de a-și strica relațiile cu Trump, informează sursa citată.
„Ce este nou e că el [Musk – n.a.] intervine în favoarea unor politicieni de dreapta din toată Europa. Iar acest lucru e cu adevărat dezgustător și nu e bine pentru dezvoltarea democratică a întregii UE”, a declarat Scholz pe 28 ianuarie la o conferință de presă din Berlin.
Dar, în ciuda acestei atmosfere alarmiste din unele capitale UE, Appathurai afirmă: „Această interferență rusă în alegeri e un lucru foarte diferit” de genul de implicare observat la Musk.
„Așadar, eu nu cred c-ar trebui să adunăm mere cu pere. Oricine e liber să creadă ce vrea despre Elon Musk. Eu cred ceva. Tu crezi ceva. Nu aici e problema. Eu consider că acesta [operațiunea Rusiei din România – n.a.] e un lucru foarte diferit și unul care i s-ar putea întâmpla oricăreia dintre țările noastre și de aceea examinăm cu toții foarte atent învățăturile ce se desprind de pe urma lui”, a declarat James Appathurai.
Pe de altă parte, Rusia reprezintă un pericol și mai grav prin „operațiunile de spionaj nocive” din Europa, cum ar fi sabotajele, pe lângă interferența în alegeri, afirmă Appathurai.
Rusiei îi e mai puțin frică să riște
Moscova a determinat avarierea proprietăților unor politicieni, atacuri prin incendiere, deraierea de trenuri și plasarea unor dispozitive incendiare în avioane de marfă. Campania „hibridă” sau de „destabilizare” purtată pe mai multe planuri de Rusia amenință totodată și infrastructura occidentală de comunicații și energie din Marea Baltică și estul Mediteranei, a declarat Appathurai. Statele vestice au expulzat mii de diplomați ruși acuzați de spionaj după invazia rusă din Ucraina din 2022.
Însă, spune Appathurai: „Ce am constatat noi, sincer să fiu, a fost diminuarea pentru un scurt răstimp a capacității lor de a desfășura operațiuni de spionaj nocive în țările noastre, însă aceasta a fost refăcută”.
„Vedem clar un apetit mai mare pentru risc al Rusiei, adică disponibilitatea de a-și asuma riscuri mai mari pentru a-și atinge obiectivele, și mă refer aici la riscuri pentru cetățenii noștri”, a mai declarat Appathurai, referindu-se la un complot rusesc pentru asasinarea directorul companiei germane Rheinmetall, furnizor al armatei ucrainene.
„E un risc mai mare chiar în țările noastre, precum și o amenințare militară tot mai mare din partea Rusiei [în contextul războiului din Ucraina – n.a.]”, a declarat el.
Cabluri baltice
„Flota din umbră” de petroliere a Rusiei a avariat cabluri de comunicații și conducte energetice în Marea Baltică, aceste incidente devenind tot mai dese. Însă, atenționează Appathurai, și NATO s-a adaptat pentru a le proteja într-un mod pe care-l poate folosi și pentru protecția conductelor energetice care traversează colțul sudic al Mării Negre, controlat de NATO, venind dinspre Azerbaidjan și Turcia.
„Ce învățăm în Marea Baltică e că putem folosi tehnologii noi, de pe fundul mării și până în spațiu, pentru a vedea mult mai bine ce mișcă pe acolo și pentru a putea detecta tipare, anomalii, pentru a acționa contra navelor suspecte”, a declarat el.
„Înțelegerea amenințării pe care o putem vedea manifestându-se în Marea Baltică se aplică la 360 de grade în jurul alianței”, a adăugat el. Referindu-se la gazoductul TurkStream care transportă gaz rusesc în UE, Appathurei afirmă: „E foarte, foarte important să fie menținut în siguranță”.
TurkStream alimentează Ungaria prin intermediul Bulgariei și ar putea provoca un crah energetic dacă ar fi avariat. Turcia este „absolut crucială în estul Mediteranei, prin ajutorul acordat Ucrainei pentru a-i rezista atacului rus, fiindcă măcar a atenuat acest atac rus, deci avem de fapt deja niște jucători destul de robuști acolo [în estul Mediteranei – n.a.]”, a declarat Appathurei.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
