Skip to content
Societate

Oraşele din România cu cei mai mulţumiţi locuitori. Calitatea vieții, între realitate și marketing

Inquam Photos/Octav Ganea

Un barometru privind calitatea vieții la oraș plasează Cluj-Napoca pe primul loc la reședințele de județ unde oamenii sunt cei mai satisfăcuți, la polul opus fiind Ploieștiul. Sociologii pun rezultatele pe seama marketingului.

Peste 80% din populația din mediul urban este mulțumită de orașul în care trăiește, arată Barometrul urban – Calitatea vieții în orașele din România, finanțat de Banca Mondială.

Studiul a fost publicat în octombrie 2020 și arată că nivelul cel mai ridicat de satisfacție generală față de orașul în care locuiește este înregistrat în centrele urbane din Regiunea Centru (87%), iar cel mai scăzut, în orașele din Sud-Muntenia (74%).

Cluj-Napoca, locul I cu 97%

Satisfacția față de locuirea în urban tinde să crească odată cu dimensiunea urbană, cu vârsta și cu veniturile individuale. În nouă orașe, nivelul de satisfacție depășește 90%: Cluj-Napoca (97%), Oradea (96%), Alba Iulia (95%), Brașov, Drobeta-Turnu Severin (94%), Timișoara, Sighișoara (92%), Slatina și Iași (90%). În șapte localități se înregistrează niveluri de satisfacție sub 40%, în trei dintre acestea ponderea fiind sub 30%: Simeria (28%), Băile Herculane (25%), Buhuși (18%).

Potrivit aceleiași surse, Sighișoara este municipiul non-reședință de județ care a întrunit gradul cel mai mare de apreciere – 92%, în timp ce Caransebeș este municipiul cu gradul de apreciere cel mai scăzut – 50%.

Infrastructura educațională și de siguranță publică și disponibilitatea magazinelor sunt aspectele care înregistrează nivelurile cele mai ridicate de satisfacție în mediul urban.

Trei localități urbane înregistrează o pondere a mulțumirii față de serviciile educaționale de peste 80%: Drobeta-Turnu Severin (86%), Băilești (85%) și Sinaia (82%). Polul opus al ierarhiei concentrează trei localități urbane, care au cumulat o pondere a mulțumirii de sub 50%: Caransebeș, Ștefănești (Argeș) și Mihăilești. 52% din populația urbană s-a declarat mulțumită de starea străzilor din localitate. Peste 70% nivel de mulțumire privind starea străzilor se înregistrează în cinci localități urbane, dintre care două reședințe de județ: Constanța (76%) și Oradea (76%) și trei orașe mici: Isaccea, Bicaz și Moldova Nouă. Ploiești este reședința de județ cu nivelul cel mai scăzut de satisfacție (22%). Pe ultimele locuri în ierarhia aprecierii facilităților și infrastructurii urbane se situează serviciile de sănătate și starea străzilor (52% mulțumire), urmate de activitatea administrației publice în domeniul urbanismului (51% mulțumire).

„Un marketing foarte eficient”

Sociologul Mircea Kivu consideră că barometrul măsoară imaginea despre calitatea vieții în cele 41 de orașe incluse în eșantion, pentru că respondenţii nu s-au referit la experiențe personale, ci la ceea ce au aflat despre orașele respective. „Dacă e să răspund de ce, pentru majoritatea criteriilor, preferințele respondenților au situat Clujul și Oradea pe primele locuri, aș spune că aceste orașe au avut o politică de comunicare, un marketing foarte eficient. Posibil, se și trăiește bine acolo, dar studiul ne spune că «se știe că acolo se trăiește bine», a comentat Mircea Kivu. La rândul său, sociologul Remus Anghel, profesor la SNSPA, preferă să fie precaut când vine vorba despre cât de bine se trăiește în orașul de pe malul Someșului: „Este și foarte mult marketing”.

Analize precum barometrul în cauză măsoară părerile oamenilor și nu neapărat în ce măsură lucrurile respective corespund realității, mai spune sociologul: „La transportul urban, 88% sunt mulțumiți de acest aspect. Ori, toată lumea știe că în momentul de față este o nenorocire cu transportul în Cluj. Se stă câte două-trei ore în trafic, între Florești și Cluj și în Cluj. E blocat tot orașul”.

„Toate avioanele trec pe deasupra orașului”

Nici la indicatorul poluare Cluj-Napoca nu stă mai bine. „Problema acestor barometre este că sunt foarte generale. Dacă, de exemplu, am discuta despre problema poluării, tradițional Clujul a avut o tradiție foarte proastă de urbanism în sensul în care în anii comunismului au fost construite unele cartiere mari, dense și fără spații verzi, precum Mărăștiul”, subliniază Remus Anghel.

În plus, toate avioanele trec pe deasupra orașului la înălțime mică. „Dimineața, la ora 6.00, dacă dormi cu geamul deschis, te trezești din somn”, adaugă universitarul.

Imaginile roz nu se suprapun cu realitatea

În al treilea rând, mai spune Remus Anghel, barometrul are un indicator de integrare a străinilor, dar mult mai importantă este integrarea romilor: „Ori, Clujul este un exemplu negativ din punctul acesta de vedere cu toată povestea cu Pata Rât. La capitolul reușite ar fi de notat că există potențial uman, există încredere între oameni – ceea ce este important, sunt multe zone sigure. Dar sunt și foarte multe lucruri care nu sunt în regulă”.

Ca om care a trăit destul de mult în Cluj-Napoca și în continuare trăiește acolo, conchide Remus Anghel, „imaginile roz, frumoase nu se suprapun pe realitatea pe care eu o trăiesc”: „Imaginea Clujului este una care s-a construit în timp, iar părerea mea e că în ultimii ani e marketing. În anumite aspecte, Oradea sau Sibiul par a se descurca mai bine.(…) În momentul în care incluzi foarte multe orașe, automat, problemele unui oraș nu sunt problemele celuilalt oraș. Dincolo de barometru trebuie mers la «firul ierbii», cum se spune”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *