Skip to content
Politică Video

Orban: România Mare a fost opera măiastră a unor oameni de stat curajoși EXCLUSIV

RFI Romania

Ludovic Orban, președintele Partidului Național Liberal, a fost invitat în cadrul emisiunii Puterea Știrilor, moderată de redactorul-șef PSnews.ro, Marinela Angheluș.

Întrebat unde va fi pe 1 Decembrie, Orban a răspuns ”categoric la Alba Iulia”.

O delegație mare a Partidului Național Liberal va fi prezentă pe 1 Decembrie la Alba Iulia, în cadrul manifestărilor organizate cu prilejul Centenarului”, a declarat el.

Aproape toată suflarea PNL vrea să meargă să meargă la Alba Iulia, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la înfăptuirea României Mari.A fost foarte greu să fie stabilită o delegație care să rămână la București, pentru că marea majoritate a liberalilor vor să meargă la Alba Iulia.

Realizarea României Mari a fost opera măiastră a unor oameni de stat curajoși, vizionari,care au urmărit obiectivele cu extrem de multă ambiție, perseverență și voință.

În primul rând aș menționa personalitatea regelui Carol I, care, deși era prinț german, în momentul în care Consiliul de coroană, împotriva voinței sale, a hotărât neutralitatea, în 1914, a acceptat acest sacrificiu și, într-un  fel, aproape această trădare a așteptărilor care existau, din partea Puterilor Centrale.

Cu siguranță, regele Ferdinand, regina Maria, care au avut un rol extrem de important în derularea evenimentelor și Partidul Național Liberal, condus de Ionel Brătianu, care are niște merite ieșite din comun, în organizarea Unirii.

În primul rând, Ionel Brătianu nu a cedat niciunei presiuni, nici din interior, nici din exterior, să poziționeze România.

Gândiți-vă că România a stat doi ani în neutralitate și în toată această perioadă Brătianu a fost victima unui linșaj mediatic, care a fost pus în operă atât de antantiști, care voiau  intrarea cât mai rapidă a României în război alaturi de Antanta – Franța, Marea Britanie și Rusia, cât și din partea susținătorilor intrării în război alături de Puterile Centrale.

Ionel Brătianu nu a luat decizia intrării în război până nu a avut garanțiile ferme că aliații vor susține realizarea dezideratelor politice ale României.

A intrat în război,sigur că evoluția războiului nu a fost favorabilă, dar într-un fel era previzibilă, pentru că atât timp cât armata română s-a confruntat doar cu cea austro-ungară trupele române au înregistrat succese.

În momentul în care germanii au dislocat importante unități de pe frontul de Vest și le-au mutat pe cel de Est soarta s-a schimbat și era foarte dificil pentru o armată care nu avea experiență, care nu era înzestrată la nivelul tehnic al trupelor germane, care nu avea nici linia de comandă extrem de bine pusă la punct, să nu înregistrăm înfrângeri și până la urmă, o dată cu retragerea Rusiei din război, după pacea de la Brest-Litovsk, să fim nevoiți să semnăm tratatul de pace.

Și acolo a existat o inteligență, ca premier să fie pus un filo-german, un om care era  acceptat de Puterile Centrale.

În toată perioada de după pace, liderii politici ai României au avut înțelepciunea să pregătească terenul pentru ceea ce va urma. Practic, înzestrarea armatei, pregătirea militară, în mare parte cu sprijin francez, au permis ulterior, ca atunci când conjuncturile favorabile au apărut, noi să putem fructifica aceste oportunități.

Și aduc aminte: prima Unire s-a făcut cu Basarabia, pe 27 martie. După revoluție, bandele bolșevice afectau regimul și riscau să arunce Basarabia în haos: să confiște depozitele de armament, de alimente, punctele strategice și a existat o solicitare a autorităților din Basarabia să intervină trupele românești, pentru ca să restaureze ordinea.

Iar Armata Română a intrat în Basarabia și a restaurat ordinea, iar Adunarea Parlamentară a luat decizia ca Basarabia să se unească cu România.

A urmat Unirea cu Bucovina, care s-a desfășurat, de asemenea, într-un context extrem de dificil. După 150 de ani de stăpânire austriacă , în condițiile în care leadershipul românesc nu era perfect unitar și existau diferențe de viziune, mai multe grupări, una conservatoare, una democrată , care nu erau neapărat susținătorii proiectului unirii Bucovinei cu România.

A existat totuși un lider extrem de important în desfășurarea evenimentelor, Iancu cavaler de Flondor, care a preluat președinția Consiliului Național Român, după retragerea din război a Rusiei.

De asemenea, Imperiul Austro-Ungar se confrunta cu crize extrem de grave, dealtfel a și existat o Pace a Pâinii, în baza căreia Viena a cedat Bucovina către Ucraina.

Începuse războiul civil, ”albii” în general își aveau sediul în Ucraina și, din cauza crizei alimentare de la Viena, austriecii au cedat Bucovina ucrainenilor în schimbul pâinii.

Așa că și aici a fost nevoie de intervenția Armatei Române, la solicitarea lui Iancu Flondor, care a fost extrem de importantă, pentru că până la urmă a dus la decizia care a fost luată Adunarea care s-a format din delegații trimiși de diferitele comunități locale, care a dus la decizia luată în 28 noiembrie, prin care Bucovina s-a unit cu România.

Și în privința deciziei de unire a Transilvaniei cu România a contat foarte mult faptul că Armata Română a fost pregătită în toată perioada de după înfrângere și a fost capabilă să intervină în bătălia cu regimul comunist al lui Bela Kun.

Se știe foarte bine că în Ungaria, cu sprijin sovietic, s-a instaurat un regim de factură comunistă.  Aici a fost salutară intervenția trupelor române, care au reușit să înfrîngă regimul lui Bela Kun, ajungând chiar și la Budapesta.

Un rol precumpănitor l-a avut în derularea evenimentelor faptul că Armata Română s-a luptat și a învins trupele maghiare, aflate  într-o permanentă retragere.

Astfel s-a putut ca la Alba Iulia să aibă loc Marea Adunare, care a luat decizia Unirii Transilvaniei cu România.

Au fost evenimente fundamentale, care au dus la crearea României Mari, practic toate zonele locuite de populația majoritară românească să intre în componența Regatului României.

Toată evoluția ulterioară a României a arătat că Marea Unire a creat-o continuitatea unei dezvoltări rapide a României, unei așezări ferme  a  țării noastre pe o traiectorie europeană.

Constituția din 1923 a fost o constituție democratică, modernă, care a permis României o evoluție extrem de rapidă.

Și astăzi stau și mă întreb, unde ar fi fost România dacă nu exista nenorocirea celui de-Al Doilea Război Mondial, care până la urmă a dus la ocuparea țării noastre de armatele sovietice și la instaurarea unei dictaturi, care nu avea niciun fel de suport și de legitimitate în concepțiile, în mentalitatea poporului român”, a mai spus președintele PNL.

Puteți viziona materialul video mai jos, de la începutul interviului până la minutul 12:12.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *