Bombardarea Kabulului și Kandaharului de către Pakistan marchează cea mai gravă escaladare militară dintre Islamabad și regimul taliban de la preluarea puterii la Kabul în 2021, dar noțiunea de „război deschis” rămâne, deocamdată, mai ales un instrument politic și retoric decât o descriere tehnică a unui conflict interstatal total.
Ce știm cu certitudine și ce rămâne disputat
Faptele confirmate indică o succesiune clară de acțiuni și riposte. Pakistanul a lovit în weekend tabere de militanți pe teritoriul afgan, provocând cel puțin 18 morți, iar în noaptea de joi spre vineri au urmat atacuri talibane asupra pozițiilor pakistaneze de frontieră, la care Islamabad a răspuns cu o operațiune aeriană denumită „Ghazab Lil Haqq” („Furie dreaptă”). Avioanele pakistaneze au bombardat ținte în Kabul, Paktia și Kandahar, inclusiv infrastructură militară a talibanilor, ceea ce reprezintă o schimbare de nivel față de tiparul anterior, când Islamabad spunea că lovește exclusiv tabere ale Tehrik-e-Taliban Pakistan (TTP).
Declarația ministrului pakistanez al apărării, Khawaja Asif, „Acum este război deschis între noi și voi” este ferm documentată și reproduse aproape identic de CNN și The Guardian, pe baza postării sale pe X. În schimb, bilanțurile de victime sunt profund contradictorii: Islamabad susține că a ucis 133 de combatanți talibani, cu peste 200 răniți, și admite doar doi militari proprii morți și câțiva răniți. Kabulul vorbește de 55 de soldați pakistanezi uciși, opt combatanți talibani morți, 11 răniți și civili răniți într-un atac asupra unui refugiu din Nangarhar. Aceste cifre nu pot fi verificate independent în zone montane izolate, iar diferențele bombastice sugerează un puternic element de propagandă în ambele narative.
Există și divergențe majore privind utilizarea dronelor de către talibani. Kabulul afirmă că a efectuat cu succes lovituri cu drone asupra unor ținte militare din Pakistan, în timp ce Islamabad spune că a interceptat aparatele lansate de TTP pe teritoriul pakistanez și că nu s-au înregistrat pagube. Atât CNN, cât și liveblogul The Guardian notează explicit că aceste afirmații nu pot fi confirmate din surse independente, ceea ce obligă la prudență în evaluarea capacității reale aeriene a talibanilor.
O relație istorică ambiguă: între sponsor și rival
Relația Pakistan–Afganistan este marcată de o ambivalență structurată de granița contestată (linia Durand), de războiul rece și de intervențiile occidentale. Islamabad a fost în anii 80–90 principalul canal de sprijin pentru mujahedini și, ulterior, pentru primul regim taliban, oferind refugiu logistic, spațiu de recrutare și rețele de finanțare. După 2001, când talibanii au fost înlăturați de la putere, Pakistanul a rămas un sanctuar esențial pentru conducerea insurgenței afgane, în timp ce oficial se prezenta ca aliat al SUA în „războiul împotriva terorismului”.
Paradoxal, victoria talibanilor în 2021 percepută inițial la Islamabad ca o confirmare a „autonomiei strategice” și a influenței pakistaneze a produs, în timp, un efect de recul. Datele citate de armata pakistaneză arată o dublare a victimelor atentatelor pe teritoriul Pakistanului după 2021, până la peste 1.200 de morți (civili și militari) în 2025, Islamabad acuzând direct TTP pentru acest val de violență și, implicit, Kabulul pentru găzduirea militanților. Kabulul respinge aceste acuzații, însă atât istoria comună a celor două grupări, cât și logica geografică a frontierelor fac ca negările să fie greu de crezut pentru decidenții pakistanezi.
Citeşte mai mult aici.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
