Skip to content
Opinii & Analize

Pandemia de coronavirus va fi urmată de o recesiune economică. Cât de pregătiți suntem pentru ea

Pe plan mondial tot mai multe voci ale unor instituții internaționale avertizează de o bucată de vreme asupra crizei economice care va urma pandemiei de coronavirus. Concluziile specialiștilor sunt extreme de severe. Datele arată că ne vom confrunta cu o criză economică mult mai dură comparativ cu aceea din 2008, posibil chiar mai gravă decât marea recesiune din perioada interbelică. În România momentan, guvernul pare a avea toate energiile îndreptate către epidemia de coronavirus, însă deciziile din această perioadă ar putea fi esențiale pentru modul în care vom gestiona posibila criza economică ce va urma după ce epidemia va trece.

Ce spun instituțiile internaționale

Instituțiile internaționale, în cvasi-totalitatea lor avertizează de mai mult timp asupra recesiunii care va lovi lumea la finalul pandemiei. Lucrurile sunt oricum previzibile și nu trebuie să fii expert în economie pentru a pricepe că în momentul în care sunt închise mii de afaceri, sectoare întregi sunt oprite și milioane de oameni sunt trimiși în șomaj tehnic, mai devreme sau mai târziu nota de plată va veni. Banca Mondială a avertizat că Urmează „o recesiune globală majoră”, iar FMI a făcut o predicție în privința gravității acestei recesiuni spunând că „criză economică provocată de coronavirus va fi mai gravă decât criza financiară globală din 2008-2009”. Marile instituții bancare au lansat și ele avertismente. Bank of America previzionează o cădere a economiei americane de 10,4% din PIB pentru întreg anul 2020, iar ING are o previziune sumbră pentru România: o contracţie de 6,6% din PIB, adică peste 13 miliarde de euro.

Cum face față România acestei provocări economice

România deja se află într-o poziție incomodă, chiar în lipsa unei crize economice de proporții. Anul 2019 a fost încheiat cu deficit bugetar de 4,6%, peste limita cerută de instituțiile europene. În acest moment, bugetul de stat trebuie să asigure venituri pentru peste un milion de persoane aflate în șomaj tehnic, să asigure ajutoare pentru firmele care și-au oprit producția prin scutiri de taxe și impozite, resurse financiare pentru susținerea sistemului medical plus alte cheltuieli sociale. Este limpede că încasările la venitul de stat se vor diminua substanțial. Industria petrolieră şi cea auto, importante contributoare la bugetul de stat sunt grav afectate, prin închiderea marilor companii şi a scăderii abrupte a preţului barilului de petrol. Reducerea consumului de mărfuri nealimentare va reduce și ea încasările din TVA.

Îngrijorător este că guvernanții par a nu avea o strategie pe termen lung. Ministrul Finanțelor a precizat că: „câteva luni ne vom descurca cu toate cheltuielile”, fără să precizeze însă ce urmează după această perioadă. Autoritățile speră ca pandemia să treacă cât mai repede și lucrurile să revină la normal, fără a avea un plan de urgență. Asta se numește wishful thinking.

Impozitarea unor categorii de pensii speciale a reprezentat o măsură necesară în actuala împrejurare. Totuși, ea nu este suficientă. Momentan, în ciuda unor zvonuri, autoritățile nu au luat nicio decizie în privința creșterii pensiilor cu 40%, preconizată pentru luna septembrie. În condițiile actuale, creșterea pensiilor ar reprezenta un dezastru economic de proporții care trebuie evitat urgent. Amânarea creșterii ar reprezenta o decizie nepopulară, care ar afecta probabil serios PNL-ul în sondaje, dar în condițiile actuale e nevoie de curaj și asumare. Fără aceste componente, criza nu poate fi depășită. Rămâne de văzut dacă actualii guvernanți vor putea gestiona eficient recesiunea care bate la ușă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *