Profesorul clujean Adrian Papahagi povestește, într-o postare pe pagina personală de Facebook, experiența pe care a avut-o într-unul dintre spitalele din România.
„Un singur lucru vreau să spun: nu mă pot plânge de nimic. De la primirea la urgențe, totul a mers șnur. Doctori competenți, foarte atenți, investigații serioase, minuțioase, spitale bine echipate, paturi noi, saloane decente (chiar dacă în clădiri de la 1900), asistente amabile (cu toată lumea, nu doar cu noi). Personalul medical își face datoria fără să aștepte vreo atenție. Am primit chiar și sms automat de la Minister în care mi se cerea să evaluez sejurul și să raportez orice act de corupție. Medicamentele mamei sunt gratuite”, povestește profesorul universitar, care face și o comparație cu condițiile pe care românii le aveau în sistemul medical în anii 90.
În aceeași postare, Papahagi remarcă faptul că ne plângem de România, dar la Londra ajungi mai greu la un doctor decât la București, iar în Ungaria universitățile țin cursuri online iarna fiindcă nu au bani pentru încălzire. „Fiecare țară are problemele ei”, conchide Papahagi.
„Nu vă dați seama cât a evoluat țara asta”
„Unii azi și-au dus copilașii în clasa I. Eu m-am ocupat să o externez pe mama din spital.
Viața a făcut ca în ultima jumătate de an să cunosc mai bine sistemul de sănătate (sigur, la Cluj, într-un centru universitar major, unde există o tradiție de civilitate ceva mai occidentală, vor obiecta unii).
Știu că normalitatea nu face știri, dar poate e bine să o mărturisim din când în când.
Un singur lucru vreau să spun: nu mă pot plânge de nimic. De la primirea la urgențe, totul a mers șnur. Doctori competenți, foarte atenți, investigații serioase, minuțioase, spitale bine echipate, paturi noi, saloane decente (chiar dacă în clădiri de la 1900), asistente amabile (cu toată lumea, nu doar cu noi). Personalul medical își face datoria fără să aștepte vreo atenție. Am primit chiar și sms automat de la Minister în care mi se cerea să evaluez sejurul și să raportez orice act de corupție. Medicamentele mamei sunt gratuite.
Țin minte condițiile din anii ‘90, când o vizitam pe bunica în același spital. Nu încape comparație. Țin minte cum trebuiau aduse medicamentele din străinătate, cum în spitale nu erau de niciunele, cum trebuia să plătești la tot pasul.
Cu siguranță nu avem spitale ca în Elveția, dar nici ca-n Bangladesh, Afganistan sau Somalia, ca pe vremea lui Ceaușescu.
Nu vă dați seama cât e evoluat țara asta, inclusiv acolo unde ne pare că a luat-o înapoi. Când eram eu student sau elev, profesorii veneau la cursuri când voiau, iar la școală se închidea soba cu gaz la ora 11, iar apoi dârdâiam. Școlile erau dărăpănate și insalubre. Azi, Boc a inaugurat un nou corp de clădire superb la școala de cartier unde a fost și fiul meu în clasele I-IV. În plus, la ceremonie a participat, cum e firesc într-o țară creștină, și preotul din cartier, a cărui fetiță intră în clasa I. Asta e normalitatea, nu schimbări de sex la 9 ani și sesiuni cu “drag queens”.
Ne plângem de România, dar la Londra ajungi mai greu la un doctor decât la București, iar în Ungaria universitățile țin cursuri online iarna fiindcă nu au bani pentru încălzire. Fiecare țară are problemele ei.
Am fost la Basel zilele trecute. Nu vom avea prea curând nivelul lor de civilizație (din fericire, nici prețurile lor obscene). Dar nici în lumea a treia nu mai suntem, grație integrării în Occident și îndepărtării de Rusia”, spune profesorul clujean.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
