PSnews

Opinii

Parada LGBT 2018, un fel de excursie cu clasa. 2 deputați, 1 ambasador și câteva semne de întrebare FOTO

În după-amiaza zilei de sâmbătă, 9 iunie, o parte din centrul Bucureștilor a fost locul de desfășurare a paradei homosexualilor, lesbienelor, bisexualilor, transgenderilor (LGBT) – pe scurt: a minorităților sexuale.

Auzisem până atunci tot felul de răcnete apocaliptice: că vin ăștia, ne pervertesc moravurile, ne fură copiii etc. Așa că m-am gândit să dau o raită pe-acolo, să văd cât de periculoși par minoritarii sexuali din România.

Din cauza vremii înnorate, m-am urcat în metrou răsunându-mi obsesiv în minte începutul de la „California Dreamin’”: „All the leaves are brown / And the sky is grey” („Toate frunzele sunt maronii / Iar cerul este gri”). La metrou (și în stații, și în tren) erau pâlcuri-pâlcuri de oameni care mergeau la mitingul PSD. Nu erau nici sălbatici, nici căzuți din Lună. Nici nu se uitau primprejur ca la felul paișpe. Erau doar un pic gălăgioși – lucru inevitabil în cazul grupurilor.

Revenind: am ieșit la Piața Victoriei, unde erau mitingiști și de-ai PSD-ului (spre Guvern), și de-ai LGBT-ului (spre Calea Victoriei). Nu s-a luat nimeni de nimeni, n-a zburat nicio sticlă. De altfel, jandarmii erau vigilenți: înconjuraseră ca pe un țarc parada gay, iar oricine nu era îmbrăcat țipător sau nu avea un aparat foto legat de gât imediat era oprit scurt cu întrebarea: „Dumneavoastră?” Însă legitimația de presă devenea un acces la fel de rapid ca mișcarea suspicioasă a forțelor de ordine.

Ce am văzut pe scurt: haine, baloane, stegulețe și bannerul ăla purtat de mulțime, toate în cât mai multe și cât mai stridente culori.

Să nu mă-nțelegeți greșit: nu-i judec – este fix distracția lor să se îmbrace cum doresc. Iar pentru cei care se jeluiesc cu textul: „Cum le explic eu copiilor mei când mă vor întreba de ce fac ăștia ceea ce fac?” am un singur răspuns: „Puneți-vă mintea la contribuție! Dovediți că aveți imaginație!”

Au mai fost pe-acolo doi deputați (Petre Florin Manole, de la PSD, care mi-a spus că urma să participe și la manifestația propriului partid, și Oana Bîzgan-Gayral, ex-USR), un ambasador (Paul Brummell, al Marii Britanii), un sociolog (Gelu Duminică), o cântăreață (Andreea Bălan, ex-André) și cuplul ăla (Relu Adrian Coman și Robert Clabourn Hamilton) care a determinat Curtea de Justiție a Uniunii Europene să oblige România a recunoaște homocăsătoriile încheiate în străinătate.

A, și să nu-l uit pe Florin Buhuceanu (președintele ONG-ului ACCEPT), pe care l-am fotografiat alături de cineva despre care a susținut că se numește Patrick Brăila și este liderul comunității transgen din România. El / ea / el-ea / ea-el s-a născut femeie, dar și-a făcut tratament cu testosteron (detalii AICI). Toți apar în galeria foto de mai jos.

Partea sensibilă este că la miting au fost prezenți și copii. Iar aici apare următoarea problemă: OK – poate că există homosexualitate înnăscută. Dar ce facem cu homosexualitatea învățată – și mai ales insuflată unor copii, așadar unor ființe fără prea mult discernământ? Care ar fi utilitatea unei asemenea schimbări de comportament? Și să fiu bine înțeles: pun problema strict din perspectivă socială și psihologică – sunt ultimul om care ar putea discuta așa ceva din punct de vedere religios.

După o oră și jumătate de învârtit pe Calea Victoriei și văzând că parada nu se mai pune-n mișcare, mi-am văzut de drum. Cam o oră mai târziu, i-am găsit strânși la statuile de la Universitate – tot așa: cu jandarmi, garduri, muzică, baloane, stegulețe… ce mai! ca într-un țarc de joacă dintr-un hypermarket.

De ce să fiu hater? Hai să închei cu un mesaj optimist pentru cei care se dau de ceasul morții: la parada de sâmbătă au fost cam o mie de participanți – cu maximă indulgență 1.500. Cu alte cuvinte, subiectul minorităților sexuale încă este unul marginal în societatea românească. Deci fie dacă aveți chef să dați la referendum cu ștampila pentru familia tradițională, fie că nu, oamenii ăștia minoritari nu par să fie niște balauri cu șapte capete, în stare să otrăvească societatea. Plus că uitați-vă la ei: cei îmbrăcați și machiați cu adevărat strident constituiau cam 10% din mulțime. Așadar în toți acești 13 ani de când ies la parade în România, n-au izbutit să atingă nici amploarea, nici caracterul țipător al confraților din Vest. Cu alte cuvinte, ceea ce am văzut în București a semănat cu un „Satyricon” regizat de un Federico Fellini pe sedative.

 

 

ambasadorul UK Paul Brummell (cel cu pălărie)

Andreea Bălan

țarcul cu jandarmi

copii

Florin Buhuceanu și Patrick Brăila

travestiți

rromi și LGBT

cele două mitinguri

copii

ambasadorul UK

nu mai are nevoie de nicio descriere

Gelu Duminică

da, poartă un fel de cagulă improvizată

Oana Bîzgan-Gayral

Coman și Hamilton

Petre Florin Manole

entitatea din dreapta este o fată

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi