Skip to content
Politică

Parchetul General face lumină în dosarul care ar putea zgudui Curtea Constituţională

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) face lumină în dosarul care ar putea zgudui Curtea Constituţională a României (CCR).

Este vorba despre speţa “Erată la referendumul din 2012”, în care au fost deja audiaţi, până în prezent, mai mulţi judecători ai CCR.

În comunicatul publicat joi pe site-ul propriu, PICCJ subliniază că, în prezent, procurorul de la această instituţie care instrumentează dosarul efectuează acte de urmărire penală in rem (cu privire la faptă). Acest fel de urmărire penală a fost dispus în septembrie 2014, precizează Parchetul General.

Instituţia aminteşte că dosarul penal a fost constituit pe 30 septembrie 2013, ca urmare a plângerii formulate de către o persoană fizică (identificat de presă drept Constantin Creangă, un pensionar în vârstă de circa 80 de ani).

Totuşi, „prin rezoluția emisă la data de 11.10.2013, procurorul de caz a dispus neînceperea urmăririi penale (NUP – n.r.) față de şase judecători ai Curţii Constituţionale, respectiv Augustin Zegrean, Aspazia Cojocaru, Petre Lăzăroiu, Mircea Ștefan Minea, Iulia Antonela Motoc și Puskas Valentin Zoltan, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 din Codul penal anterior, reținând incidența dispozițiilor art. 228, alin. (4), rap. la art. 10, litera a) din Codul de procedură penală anterior (fapta nu există)”, punctează comunicatul Parchetului General.

Constantin Creangă a reacţionat, formulând o plângere împotriva soluţiei de NUP, dar ea i-a fost respinsă ca neîntemeiată „prin rezoluția emisă la data de 26.11.2013 de către procurorul-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, continuă instituţia.

Ulterior, Înalta Curte de Casație şi Justiție (ICCJ) a admis plângerea formulată de Creangă împotriva rezoluției din 11 octombrie 2013, soluția atacată fiind desființată, iar cauza trimisă Parchetului General, pentru cercetări.

ICCJ a reținut că „în speță, deși exista obligația de a desfășura o anchetă efectivă, nu au fost luate măsuri rezonabile pentru investigarea faptelor reclamate. Cu toate că obligația investigării faptelor este una de mijloace și nu de rezultat, în cazul de față lipsește ancheta însăși (nu există nici un mijloc de investigare a plângerii). În consecință, deși plângerea formulată nu este, în mod vădit lipsită de bază factuală (se întemeiază pe constatări publicate în Monitorul Oficial nr. 616 din 27 august 2012), soluția de neîncepere a urmăririi penale, prin care se constată inexistenţa faptelor, nu decurge din administrarea unor probe care să infirme susținerile petentului”.

Pe 29 iulie 2014, instanţa supremă a trimis dosarul către Parchetul General, spre soluţionare.

„Prin ordonanţa din data de 2 septembrie 2014, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art.246 Cod penal anterior, iar la data de 8 iunie 2015 s-au extins cercetările, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals, prev. de art. 289 alin. 1 şi art. 291 Cod penal anterior, cu aplic. art. 5 Cod penal anterior. În prezent, având în vedere criticile formulate de instanţa de judecată şi conformându-se dispoziţiilor acesteia, procurorul efectuează acte de urmărire penală”, conchide comunicatul PICCJ.

Dosarul a fost deschis după ce Toni Neacşu (fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii) a declarat că erata CCR de invalidare a referendumului din 2012 (privind demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu) nu ar fi fost scrisă de judecătorii constiuţionali, ci de Alina Ghica şi Oana Schmidt-Hăineală, care conduceau CSM în acel moment. Mai mult, totul s-ar fi făcut sub îndrumarea şefei ICCJ, Livia Stanciu, şi a fostului procuror-şef al DNA, Daniel Morar, consideraţi de o parte a presei ca fiind apropiaţi de Băsescu.

Erata (în urma căreia românii din străinătate au fost introduşi în cvorumul pentru consultarea populară) a fost trimis de judecătorul Ştefan Minea, a cărui alegere în CCR este contestată, în prezent, de PSD. Documentul (care a atras invalidarea referendumului şi revenirea lui Traian Băsescu la Cotroceni) a fost contestată de unii dintre membrii CCR, printre care judecătorul Tudorel Toader. Aceştia au susţinut că nu au fost consultaţi la trimiterea eratei. Totuşi, plenul Curţii Constituţionale a României a stabilit că erata trimisă de Ştefan Minea a fost legală.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *