Skip to content
Politică

Parlamentul britanic va fi dizolvat

Campania pentru alegerile legislative de la 7 mai din Marea Britanie se lansează oficial luni, în condițiile în care, potrivit sondajelor, conservatorii (la putere) și laburiștii (în opoziție) se află într-o cursă foarte strânsă.

După ce va prezenta, luni, demisia guvernului său Reginei Elisabeta, iar Parlamentul va fi imediat dizolvat, premierul conservator David Cameron se va îmbarca, la fel ca toți ceilalți concurenți ai săi, la bordul autobuzului său de campanie, potrivit Agepres.

Mii de voluntari sunt mobilizați în diferite tabere, în speranța de a înclina balanța în favoarea uneia dintre ele. Dar o dezbatere televizată va ilustra pe 2 aprilie divizarea peisajului politic. La dezbatere vor participa liderii a șapte formațiuni politice: conservatorii, laburiștii, liberal-democrații, UKIP (populist și eurofob), Verzii, precum și naționaliștii scoțieni (SNP) și cei galezi.

Criza sistemului public de sănătate (NHS), economia, imigrația și Uniunea Europeană sunt teme ce vor domina dezbaterea, care ia amploare mai mult ca niciodată pe rețelele de socializare și în care majoritatea șefilor de partid joacă probabil cartea supraviețurii lor politice.

Una dintre rarele certitudini este că la încheierea votului din 7 mai, postul de prim-ministru i-ar putea reveni conservatorului David Cameron, pentru un al doilea mandat, sau șefului opoziție laburiste, Ed Miliband.

Pronosticurile sunt cu atât mai hazardate cu cât sistemul de scrutin uninominal majoritar într-un singur tur introduce distorsiuni considerabile între scorurile exprimate prin vot și traducerea lor în număr de mandate în Camera Comunelor (camera inferioară a parlamentului britanice).

La sfârșitul lunii martie, media sondajelor stabilită de BBC îi plasa pe conservatori și laburiști la 34% din intențiile de vot, egalitate ce durează de șase luni, potrivit Agerpres.

UKIP, care a triumfat în 2014 la alegerile pentru Parlamentul European (PE), se situează pe locul al treilea, cu 13%, urmat de liberal-democrați (8%), Verzi (5%) și celelalte partide, inclusiv SNP, luate împreună (6%).

În număr de mandate, SNP ar urma să constituie cel de-al treilea grup parlamentar, cu până la de două ori mai mulți deputați decât liberal-democrații.

În ce privește UKIP, el nu ar urma să aibă decât un mic număr de aleși.

Totul lasă însă să se întrevadă tratative intense după scrutin, în absența unei majorități absolute (326 de mandate din totalul de 650).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *