Ce partide vor intra în Parlament anul viitor? Invitat în emisiunea Puterea Știrilor, sociologul Remus Ștefureac a explicat ultimele date obținute într-un sondaj Inscop Research, potrivit căruia PSD, PNL și AUR sunt, în ordine, primele trei partide în intenția de vot exprimată de cei care au declarat că vor merge la urne la alegerile parlamentare.
Concret, la întrebarea „Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare şi ar participa urmatoarele partide/ alianţe politice, dvs. cu candidaţii cărui partid/ alianţe aţi vota?”, în cazul celor chestionați care au spus că vor merge sigur la vot și au ales un partid din listă (37.8% din eşantion), rezultatele sunt urmăoarele: 31% ar vota cu PSD, 20,4% cu PNL, 19,7% cu AUR, 12% cu USR, 4,6% cu UDMR, 3,1% cu SOS, 2,7% cu Partidul Verde, 1,7% cu PMP, 1,5% cu Pro România, 1% cu Forţa Dreptei, 0,7% cu REPER și 1,6% cu alt partid.
Facem precizarea că pragul electoral necesar intrării în Parlament este de 5%.
„UDMR, cel mai probabil, va intra în Parlament”
„În primul rând, partidele care nu reușesc să facă pragul și sigur, e cercetarea noastră – ceea ce ați citat dvs. face parte dintr-un studiu independent, necomandat de vreun partid politic, vor constata că nu pot face pragul și atunci evident că va fi stimulată o politică de alianțe. Prin urmare, mă aștept ca anul viitor să vedem coagulări, vor fi niște umbrele politice ceva mai largi, care vor include în Parlament și alte formațiuni. UDMR, cel mai probabil, va intra în Parlament. Nu știu care va fi evoluția partidului doamnei Șoșoacă.
Cu siguranță în acest moment se află pe o tendință de creștere. Până la anul se mai pot întâmpla foarte multe în viața politică politică românească și inclusiv rata prezenței va putea influența intrarea sau ratarea Parlamentului de către anumite partide”, a declarat sociologul Remus Ștefureac, director Inscop Research.
Explicația luptei dintre PNL și AUR pentru locul 2
„PNL a avut o tendință de ușoară creștere după ce a preluat guvernarea cu dl. Ciucă prim-ministru, apoi s-a stabilizat după predarea mandatului de prim-ministru, a avut un ușor recul și acum s-a stabilizat pe la 18-19-20%. AUR, după o scădere puternică înregistrat în contextul războiului din Ucraina, în toamna anului trecut s-a stabilizat, apoi a intrat ușor spre o pe o tendință de creștere care l-a readus la un nivel de 19-20-21% în intenția de de vot.
Dacă în cazul PNL am indicat mai degrabă poziționarea în interiorul guvernării și vizibilitatea în interiorul guvernării, în cazul AUR, evoluția a fost determinată, sigur, și de evenimente sociale, de un anumit tip de activism al acestui partid, de radicalizarea pe anumite mesaje, de specularea unor teme conjuncturale, care cumva au rezonanță la electoratul predispus să voteze partide cu mișcări mai radicale. Și au fost și evenimente legate de războiul din Ucraina, au fost și evenimente sociale, și creșteri de prețuri. Și subiectul Schengen a avut o o influență asupra creșterii acestui partid”, a mai explicat Remus Ștefureac, în direct la Puterea Știrilor.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
