Skip to content
Opinii & Analize

Partidele de centru-dreapta: minim 55%. Partidele de centru-stânga: minim 35%

Remus Ștefureac
" "

Alegerile parlamentare din 6 decembrie vor aduce, cel mai probabil, o schimbare netă a majorității parlamentare și, implicit a politicilor publice majore inițiate și puse în aplicare de viitorul legislativ și executiv. Partidele de centru-dreapta vor obține majoritatea parlamentară, iar partidele de centru-stânga vor prelua rolul opoziției. Cercetările sociologice serioase sunt destul de clare în această privință, la fel cum au fost și înainte de alegerile locale, așa cum am exemplificat aici, într-o analiză pentru portalul psnews.ro.

În lipsa unor accidente sau a unor gafe majore, la alegerile parlamentare de luna viitoare, bazinul electoral al formațiunilor de centru-dreapta (PNL, Alianța USR-PLUS, PMP) va atinge, cumulat, un procent minim de 55%. Vorbim de voturi, nu de mandate care, procentual, ar putea putea atinge un nivel mai mare în urma redistribuirilor de la partidele care nu ating pragul electoral. De asemenea, bazinul cumulat al partidelor de centru-stânga (PSD, Pro-România-ALDE) va atinge un procent minim de 35%. Restul de aproximativ 10 procente se vor împărți între UDMR și partide mici fără o identitate clară.

" "
" "

Îmi bazez această estimare pe excepționala stabilitate a intenției de vot cumulate pentru partidele de dreapta, respectiv de stânga, măsurate în sondaje de opinie lunare din ultimele 9 luni. Datele sociologice realizate și analizate de INSCOP Research din martie și până în prezent scot în evidență această constanță a voturilor adunate pentru partidele din cele două bazine. În martie 2020, bazinul de centru-dreapta avea un nivel cumulat de susținere de 58% (PNL+Alianța USR-PLUS+PMP). În vară, nivelul cumulat pentru formațiunile de centru-dreapta era de 54%. Acum, în prima parte a lunii noiembrie, intenția de vot cumulată pentru partidele de dreapta este de 56%. În ceea ce privește bazinul de centru-stânga, nivelul cumulat de susținere pentru PSD și Pro România – ALDE era, în martie 2020 de 35%. În vară, voturile adunate de cele trei partide erau de 36% pentru ca în prima parte a lunii noiembrie să se mențină la nivelul de 35%. Atenție, vorbim despre suma voturilor partidelor grupate pe cele două categorii generice: partide de centru-dreapta, respectiv partide de centru-stânga.

Variațiile care vor mai avea loc în cele 4 săptămâni rămase până la alegeri se vor produce în interiorul fiecărui bazin mare în sensul că orice câștig sau pierdere pentru PNL va însemna o pierdere sau un câștig pentru Alianța USR-PLUS, iar orice câștig sau pierdere pentru PSD va însemna o pierdere sau un câștig pentru Pro România – ALDE. Aici lucrurile au oscilat mai mult sau mai puțin în ultimele nouă luni și probabil că ar mai putea varia în săptămânile rămase până la alegeri în funcție de dinamica din campania electorală. UDMR și partidele foarte mici vor rămâne la un nivel relativ constant.

Sigur, oricând poate fi ridicată chestiunea atingerii pragului parlamentar de către partidele mici din cele două bazine (PMP și Pro România), însă chiar dacă au apărut mici semne, deocamdată această problemă nu este confirmată clar de cifre. Pe de altă parte, nivelul de prezență și mobilizarea inegală a categoriilor de votanți în ziua alegerilor organizate în vremuri de pandemie ar putea furniza surprize atât în ceea ce privește bătălia cu pragul electoral, cât și raportul de forțe dintre partidele din interiorul fiecăruia dintre cele două bazine electorale. Dacă la alegerile parlamentare va fi o prezență sub nivelul de 39% cât a fost înregistrat la alegerile parlamentare din 2016 (ceea ce nu poate fi exclus), acest lucru ar putea avantaja partidele mari, mai bine organizate. Pe de altă parte, dacă structura socio-demografică a votanților în vremuri de pandemie va fi influențată de frica de coronavirus determinând o eventuală participare ceva mai mare a tinerilor și ceva mai mică a vârstinicilor, așa cum s-a întâmplat la București la alegerile locale, acest lucru ar putea ajuta puțin partidele de centru-dreapta și ar pune probleme partidelor mici de stânga.

Dincolo de oscilațiile intenției de vot din interiorul celor două bazine care arată reperele tactice ale confruntării electorale din decembrie, conturul strategic al tabloului politico-electoral care va rezulta după alegerile parlamentare este destul de clar, cel puțin în acest moment. Partidele de dreapta vor câștiga alegerile și vor avea o majoritate bună. Probabil că nu va fi o majoritate suficientă pentru a genera acele schimbări majore în societate (modificarea Constituției, reforma administrativ-teritorială), însă după alegeri, dialogul politic ar trebui să devină, cel puțin în primul an al noii guvernări, o obligație pentru toate partidele politice responsabile de dreapta sau de stânga pentru a se realiza marile reforme și a se fixa decisiv țara pe direcțiile modernizării și dezvoltării ireversibile.

Remus Ioan Ștefureac este politolog, coordonator al think-tankului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) și director al companiei de cercetare a opiniei publice INSCOP Research (www.inscop.ro).

 

2 comentarii la “Partidele de centru-dreapta: minim 55%. Partidele de centru-stânga: minim 35%

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *