Patru luni fără guvern cu puteri depline. Cronologia evenimentelor de după moţiunea de cenzură din mai

Guvernul României
Sursa foto: Pinterest

S-au împlinit patru luni de când România nu are un Guvern cu puteri depline. Presiunea crește pentru desemnarea unui nou premier, după două tentative eșuate de instalare a unui guvern cu puteri depline. Nicușor Dan spune că o nouă desemnare de premier va fi făcută în „zilele următoare”, iar surse politice indică două variante: în acest weekend sau marți. Marea problemă rămâne însă formarea unei majorități parlamentare care să susțină viitorul Guvern.

Situația desemnării unui premier rămâne blocată, pentru că încă nu a fost identificată o majoritate parlamentară pro-europeană, așa cum își dorește președintele Nicușor Dan, notează tvrinfo.ro.

Partidele parlamentare pro-europene își mențin anumite linii roșii de peste vară. Și anume, PSD spune foarte clar că nu votează un guvern din care să nu facă parte, USR afirmă că nu votează un guvern PSD. Iar la PNL și UDMR, lucrurile sunt ușor nuanțate. În PNL există două tabere cu două viziuni diferite. Cei de la UDMR spun că, în momentul de față, se regăsesc în formula PNL-USR-UDMR, însă, de fapt, această formațiune politică așteaptă o desemnare din partea președintelui Dan și mai apoi vor decide în consecință.

În privința unei variante de premier, cert este că în prezent șeful statului are pe masă două variante de premier politic, și anume Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan.

Surse politice spun că președintele României și-ar fi dorit să revină cu variantă de premier Eugen Tomac, variantă respinsă de UDMR. În același timp, în aceste zile, în spațiul public, au fost vehiculate și nume de premier tehnocrat sau independent, Alexandru Nazare sau Radu Burnete. Iar începând cu ziua de ieri, se discută despre un nume de premier-surpriză, un nume ținut la secret de șeful statului, un premier tehnocrat.

Surse parlamentare spun că ușor-ușor se identifică o majoritate parlamentară în jurul PSD, dată de UDMR, minorități, Tabara Veștea din PNL, mici grupuri parlamentare și neafiliați.

Cronologia evenimentelor după moţiunea de cenzură din 5 mai 2026

5 mai 2026

Guvernul Ilie Bolojan a fost demis prin moţiunea de cenzură iniţiată de PSD, AUR şi PACE – Întâi România. De atunci, preşedintele Nicuşor Dan a făcut două nominalizări de premier: Eugen Tomac şi Adrian Veştea. Premierul desemnat Eugen Tomac nu a mai ajuns în Parlament, depunându-şi mandatul, în timp ce Adrian Veştea a fost respins în Parlament la 22 iunie. Din 22 iunie, preşedintele nu a mai făcut alte nominalizări de premier. Partidele au susţinut, în perioada de după 22 iunie, că propunerile proprii de premier sunt Sorin Grindeanu (PSD), respectiv Siegfried Mureşan (PNL, USR, UDMR).

20 aprilie

Într-un eveniment intitulat „Momentul adevărului”, organizat la Palatul Parlamentului, PSD a decis retragerea sprijinului politic pentru Guvernul Ilie Bolojan, motivând „prăbuşirea economico-socială din ultimele 10 luni” şi „lipsa dialogului real în Coaliţie şi cu partenerii sociali”.

23 aprilie

Miniştrii PSD din cadrul coaliţiei de guvernare PSD, PNL, USR, UDMR şi-au înaintat demisiile, motivând că „premierul nu mai are sprijinul unei majorităţi parlamentare, ceea ce înseamnă că nu mai are legitimitatea democratică de a exercita funcţia de conducere a Guvernului României”.

5 mai

Guvernul Ilie Bolojan a fost demis prin moţiunea de cenzură iniţiată de PSD, AUR şi PACE – Întâi România şi intitulată „Stop [Planului Bolojan] de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului”.

18 şi 21 mai

Au avut loc primele consultări formale preşedinte – partide parlamentare, în vederea desemnării premierului.
– La 18 mai, au avut loc consultări cu reprezentanţi ai PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, ai minorităţilor naţionale, S.O.S. România şi POT. Liderii partidelor menţionate nu au avansat nume de premieri, ci doar au prezentat condiţiile şi formulele în care ar face parte dintr-un viitor guvern.
– La 21 mai, preşedintele a avut consultări cu parlamentari din grupurile parlamentare „Uniţi pentru România” şi „PACE – Întâi România”, precum şi cu cei neafiliaţi.

4 iunie

Preşedintele Nicuşor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcţia de premier.

14 iunie

Premierul desemnat, Eugen Tomac, şi-a depus mandatul, fără să mai meargă la vot în parlament. „Am plecat în urmă cu 10 zile cu convingerea că pot convinge partidele afiliate familiilor europene, pentru a le câştiga încrederea. Nu am găsit această atitudine din partea tuturor partidelor”, a spus Eugen Tomac, la Palatul Cotroceni.

14 iunie

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că îl propune pentru funcţia de premier pe liberalul Adrian Veştea, după ce Eugen Tomac şi-a depus mandatul de premier desemnat în aceeaşi zi.

14 iunie

Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, a calificat drept „un act ostil” desemnarea lui Adrian Veştea pentru funcţia de prim-ministru, menţionând că este „o evidentă încercare de rupere” a partidului. El a subliniat că nu a fost informat asupra intenţiei preşedintelui Nicuşor Dan de a-l desemna pe Veştea pentru această funcţie.

21 iunie

În cadrul Congresului extraordinar al PNL au fost adoptate două rezoluţii care prevăd că participarea membrilor partidului la construcţia unui Guvern cu PSD va genera excluderea lor şi prin care se solicită demisia din PNL a lui Adrian Veştea, Lucian Bode, Rareş Bogdan, Hubert Thuma şi a Alinei Gorghiu. De asemenea, Ilie Bolojan a fost reales în funcţia de preşedinte al partidului.

22 iunie

Guvernul Adrian Veştea a fost respins de parlament, cu 189 de voturi „pentru” şi 23 de voturi împotrivă, din 212 voturi exprimate.
– Premierul desemnat, Adrian Veştea, a declarat, în aceeaşi zi, după ce Guvernul propus de el a fost respins de parlament, că votul nu a fost cel pe care l-a sperat pentru România, dar îl respectă.

23 iunie

Au avut loc consultări formale preşedinte – partide, în vederea desemnării premierului.
– La finalul consultărilor, Nicuşor Dan a declarat că varianta care pare să se contureze după consultările de la Cotroceni este cea a unui guvern minoritar, iar procesul de formare a unui nou executiv trebuie să fie „accelerat”.

Reacţia partidelor

– Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunţat, în urma consultărilor cu preşedintele, că PSD este gata să îşi asume guvernarea.
– Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat, după consultările cu preşedintele Nicuşor Dan, că un Pact pentru România reprezintă „o formulă realistă prin care putem avea în termen scurt un guvern, care să fie valabil până la sfârşitul anului, pe care forţele politice l-ar semna”. Ilie Bolojan a propus ideea de guverne minoritare, fie în jurul PSD, fie în jurul PNL, USR, UDMR.
– Preşedintele USR, Dominic Fritz, a afirmat că USR nu va putea să susţină un guvern din care face parte PSD.
– Preşedintele AUR, George Simion, a declarat că parlamentarii partidului vor susţine doar un premier propus de Alianţa pentru Unirea Românilor şi un guvern din care face parte formaţiunea sa.

24 iunie

Biroul Permanent Naţional al PSD a decis, în unanimitate, ca partidul să îşi asume guvernarea, iar preşedintele social-democraţilor, Sorin Grindeanu, să fie propunerea de premier, conform declaraţiilor liderului PSD.

26 iunie

Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, a anunţat că europarlamentarul Siegfried Mureşan este propunerea comună a PNL, USR şi UDMR pentru funcţia de prim-ministru al României.

14 iulie

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, în contextul reuniunii Coaliţiei de Voinţă pentru Ucraina, că „alegerile anticipate ar prelungi starea de incertitudine şi n-ar aduce, de fapt, nimic nou, pentru că toate sondajele ne spun că vom fi cam tot acolo, fără o posibilitate de a forma o majoritate, fără o discuţie între exact aceleaşi partide care nu reuşesc să aibă o discuţie acum”.

16 iulie

În cadrul unui eveniment organizat sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României şi sub egida Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România, întrebat care care este soluţia la criza guvernamentală, preşedintele Dan a răspuns că este treaba partidelor să găsească o majoritate. „Nu este un răspuns pe care să-l dau eu. Eu am pus nişte condiţii, mai departe e treaba partidelor să găsească acea majoritate. (…) În acest moment niciunul din cei doi premieri propuşi (n. r.: Siegfried Mureşan şi Sorin Grindeanu) nu face o majoritate, dacă aş şti că o face, l-aş nominaliza mâine”.

27 august

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a anunţat că va relua discuţiile cu partidele politice la 1 septembrie pentru formarea unei majorităţi parlamentare pentru învestirea unui guvern cu puteri depline. „Acum, imediat la 1 septembrie, o să avem o nouă consultare, o să vedem, formală sau informală, şi eu cred că vom găsi o majoritate pentru un guvern care să fie stabil. Eu cred că este o urgenţă, cred că toată lumea realizează că este o urgenţă să avem un guvern”, a subliniat preşedintele la Chişinău.
– Nicuşor Dan a explicat şi de ce nu a mai venit cu o desemnare de premier pe timpul verii, subliniind că mai multe eşecuri la învestire ar fi vulnerabilizat România în faţa agenţiilor de rating.
– Preşedintele a mai precizat, în context, că va fi, cel mai probabil, un guvern politic.

31 august

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, la Sinaia, la Consiliului Politic Naţional al partidului, că social-democraţii vor merge la consultările de la Palatul Cotroceni pentru formarea unui nou guvern cu propria propunere de premier şi a precizat că îşi asumă această funcţie. „Ceea ce am stabilit noi astăzi este cadrul politic în care PSD va susţine viitorul guvern. Iar variantele sunt – fie guvern minoritar PSD, fie un guvern în jurul PSD. Spre deosebire de alţii care confundă guvernul cu o primărie, eu ştiu ce înseamnă să fii premier”, a mai spus Grindeanu.

1 septembrie

Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că poziţia PNL nu s-a schimbat şi că liberalii nu vor susţine un guvern din care face parte PSD, indiferent dacă premierul este independent sau este propus de un partid. Abrudean a precizat că propunerea PNL, susţinută de USR şi UDMR, pentru funcţia de premier rămâne europarlamentarul Siegfried Mureşan şi că liberalii sunt pregătiţi inclusiv să treacă în opoziţie.

3 septembrie

În contextul participării la şedinţa CSM, preşedintele Dan a răspuns la o întrebare legată de momentul desemnării premierului. „Evident că societatea aşteaptă să avem un guvern, au existat discuţii în toată această perioadă. Nu am acţionat prea mult pentru că mulţi parlamentari erau în vacanţă şi, după cum ştiţi, trebuie un vot fizic, dar e momentul să tranşăm problema”, a spus Nicuşor Dan în context.

Autor

  • Redactor, Jurnalistă cu experienţă de peste 20 de ani în presă. După studii în comunicare în Turcia, a debutat în 2011 în presa autohtonă. A activat la agenţiile de presă Mediafax şi News.ro.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: