Skip to content
Politică

Patru primari din Neamţ, demişi de prefect înainte de alegeri. Motivul pentru care şi-au pierdut mandatele

INQUAM/Octav Ganea

Aceştia vor candida la alegerile locale din 27 septembrie pentru alte partide decât cele pentru care au câştigat mandatele în 2016. Reprezentantul Guvernului în teritoriu a apreciat că acesta este motiv de revocare din funcţie, ca efect al art 160 din Codul Administrativ.

Ce mai vuiet, ce mai freamăt prin lumea politică din Neamţ, una extrem de agitată pe măsură ce se apropie scrutinul din 27 septembrie 2020, unul după care se vor stabili noii primari din cele cinci oraşe, 78 de comune, consilierii judeţeni, locali şi preşedintele consiliului judeţean.

Şi cum e-n toi campania, în presa scrisă, la emisiuni radio, dar mai ales în mediul virtual sunt tot felul de luări de poziţie, acuze mai mult sau mai puţin fundamentate ies la iveală, se plătesc vechi poliţe, iar postările „comandate“ despre realizările sau nerealizările unor candidaţi abundă.

Alături de toate acestea mai apar şi „bombiţe“, a căror efect e mai mic sau mai mare funcţie de personajul la care se referă. În categoria acestora din urmă intră şi una detonată de George Lazăr, prefectul judeţului.

La finalul săptămânii trecute, într-o conferinţă de presă, oficialul a anunţat că a emis nu mai puţin de patru ordine de demitere pentru tot atâţia primari, doi dintre ei foarte cunoscuţi prin Neamţ, cu multe mandate la activ.   Motivul invocat pentru aceste decizii, care au corespondent şi prin alte judeţe din România, a fost acela că respectivii candidează la alegerile de pe 27 septembrie pe listele electorale ale altor partide, care nu mai sunt aceleaşi pentru care au obţinut funcţiile în 2016.

Se consideră că şi-ar fi dat demisia din vechea formaţiune politică, ceea ce presupune încetarea înainte de termen a mandatului de primar. Este vorba despre edilii din comunele Alexandru cel Bun, Bahna şi Timişeşti, plus cel din oraşul Roznov.

 „Am emis cele patru ordine de încetare a mandatelor înainte de termen, întrucât sunt primari care au părăsit partidul sub umbrela căruia au fost aleşi în aceste funcţii. Atribuţiile vor fi preluate de viceprimari“, a declarat prefectul George Lazăr.

În colimatoriu e şi primarul municipiului Piatra Neamţ

Pe lista primarilor demişi ar urma să se mai adauge şi alţii, dar se zvoneşte că sunt şi consilieri locali, care aspiră la noi funcţii înregimentaţi fiind de noi formaţiuni la viitorul scrutin. Cel mai important nume este cel al edilului de la Piatra Neamţ, Dragoş Chitic, fost primar interimar după arestarea lui Gheorghe Ştefan şi cel care a câştigat alegerile din 2016, din partea PNL.

„S-au mai primit sesizări la Prefectura Neamţ, de la mai multe partide politice, pentru primarul de Piatra Neamţ, aflat în aceeaşi situaţie. La fel şi la Boghicea, la Poiana Teiului în cazul viceprimarul şi a unor consilieri locali, dar şi la Păstrăveni, Dobreni, Ştefan cel Mare şi Tarcău unde sunt mai mulţi consilieri“, a mai afirmat prefectul Lazăr.
În ceea ce îl priveşte pe Dragoş Chitic, el era dat ca cert candidat PNL, dar are un dosar penal, pentru abuz în serviciu, la Curtea de Apel Bacău, astfel că nu a mai fost prefecrat şi încearcă un nou mandat pe listele lui formaţiunii lui Băsescu, PMP. Şi se spune că ar avea şanse.

Revenind la cei patru care şi-au pierdut funcţia, unul dintre ei e cunoscutul Ion Rotaru, acum membru PNL, cu două mandate la Alexandru cel Bun. El a fost şi edilul municipiului Piatra Neamţ, vreme de opt ani, fiind învins de Gheorghe Ştefan, în anul 2008, retrăgându-se apoi în comuna natală.

Ionel Ciubotaru, unul dintre cei mai longevivi primari din Neamţ, conducând oraşului Roznov timp de cinci mandate, a fost la PSD, iar în septembrie îl vrea pe al şaselea, dar pentru Ponta, fiind alesul celor de la Pro-România. Ceilalţi doi edili care au plătit cu funcţia sunt liberalul Emil Prisecaru de la Bahna şi Vasile Mărculeţ, primar PSD la Timişeşti.

Chiar dacă nu mai sunt în fruntea comunităţilor, pentru că ordinul prefectului este executoriu, cei vizaţi pot să-l conteste în instanţă, dar n-au nici un interes. Plus că măsura nu le interzice candidatura la alegerile locale de pe 27 septembrie din partea noilor partide.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *