Pe ce cheltuie românii bani? 33% se duc pe taxe și 18% pe alimente. Încă ies oamenii „în oraș”

• Românii cheltuie 33% din bugetul gospodăriei pe taxe și impozite, 23% pe mărfuri nealimentare, 17,7% pe alimente și băuturi, și 15,86% pe servicii.
• Din taxele plătite de o gospodărie, 60% merg către pensii (CAS), 24% către sănătate, 15% impozit pe salarii și doar 1% reprezintă taxe locale.
• Valoarea scăzută a taxelor locale limitează capacitatea administrațiilor de a finanța servicii publice de calitate, iar românii sunt reticenți față de orice creștere a sarcinii fiscale.

În fiecare trimestru, Institutul Național de Statistică (INS) publică rezultatele privind veniturile și cheltuielile gospodăriilor. Din datele publicate aflăm că veniturile medii ale unei gospodării au scăzut de la 9.501 lei în trimestrul al doilea (T2) din 2025 la 9.420 lei în trimestrul al III-lea (T3) în 2025. Pe partea de cheltuieli, acestea s-au majorat de la 8.042 lei în T2 2025 la 8.079 lei în T3 2025.

Pentru a înțelege mai bine dinamica din cadrul unei gospodării trebuie să ne uităm amănunțit de unde provin și pe ce se duc banii. În T3 2025, o gospodărie a cheltuit în medie:

• 2.696 lei pe taxe și impozite (33% din total).
• 1.868 lei pe mărfuri nealimentare (23% din total).
• 1.425 lei pe alimente și băuturi (17,7% din total).
• 1.281 lei pe servicii (15,86% din total).

Ponderea cheltuielilor din trimestrul curent este similară cu cea din anii trecuți. Chiar dacă cheltuielile cu mărfurile alimentare au crescut cu 13% în ultimul an, cheltuielile cu impozitele și taxele s-au majorat cu 18,8%. La prima vedere poate părea că totul se datorează unor creșteri de taxe impuse de Guvern sau de administrația locală. Nicidecum; creșterea cheltuielilor unei gospodării cu impozitele și taxele se datorează, în mare parte, creșterii veniturilor acestor gospodării.

Atunci când cresc salariile, cresc și încasările la bugetul de stat. Veniturile salariale reprezintă, în medie, 69,1% din totalul veniturilor bănești ale unei gospodării. Evoluția din ultimii ani confirmă această ipoteză, iar dacă în T1 2020 o gospodărie plătea, în medie, 1.447 lei pe taxe, astăzi plătește 2.734 lei (+88,9%). În aceeași perioadă veniturile salariale s-au majorat de la 3.449 la 6.443 lei (+86%).

Cheltuielile cu taxele și impozitele reprezintă aproape o treime din totalul cheltuielilor unor gospodării, în principal, din cauza taxelor salariale. Graficul de mai jos arată compoziția taxelor plătite de o gospodărie (fără a lua în considerare TVA, accize și alte tipuri de taxe finale pe produs / serviciu). Din totalul de 2.734 lei, 60% se duc către pensie, restul de 24% către asigurarea de sănătate, în jur de 15% pe impozite pe salarii, iar restul de 1% ajung să fie plătiți sub forme de taxe la nivel local.

Cum de s-a ajuns la acel procent de 60%, când, de fapt, CAS-ul este de doar 25%? Procentul de 25% este raportat la întreg salariul brut. Procentul de 60% este rezultatul raportării la totalul taxelor plătite. Dacă am lua un salariul brut de 10.000 lei, am vedea că:

• CAS = 2.500 lei (25%).
• CASS = 1.000 lei (10%).
• Impozit = 650 lei (10% din brut – (CAS + CASS)).
• Total taxe = 4.150 lei.

Totalul de taxe plătite de un salariat cu un venit de 10.000 lei este de 4.150 lei. Suma de 2.500 lei plătită pentru CAS reprezintă 60% din acest procent, cei 1.000 de lei pentru sănătate ajung să reprezinte cam 24%, iar impozitul, în medie, 15%.

Procentul de 1% plătit în taxe locale este infim. În T2 2025, o gospodărie a plătit în medie 28,4 lei. Într-adevăr cheltuielile cu aceste tipuri de taxe fluctuează în funcție de perioada din an. În primele trei luni când se plătesc impozitele poate ajunge și până la 3% din totalul cheltuielilor unei gospodării. În medie, în restul anului, rămâne în jurul valorii de 1%.

Valoarea scăzută a taxelor locale afectează profund capacitatea nu doar de finanțare a cheltuielilor curente a administrației publice, dar și de oferire de noi servicii populației. Lipsa veniturilor fiscale locale afectează profund capacitatea, de exemplu, de a construi noi școli sau grădinițe în zonele suburbane din jurul Bucureștiului. Paradoxal, părinții își doresc grădinițe publice, dar nu sunt dispuși să plătească taxe locale mai mari care să finanțeze aceste grădinițe, așa că ajung să dea 3.000 – 3.500 lei / lună ca să-și înscrie copilul la o grădiniță privată.

Chiar dacă, în teorie, argumentul creșterii taxelor locale este ușor de văzut, în practică este mult mai dificil de implementat. Majorarea taxelor locale, din 2026, a arătat profunda aversiune a românilor față de orice colectare suplimentară. Din nefericire, oferirea de servicii de calitate, cel puțin la nivel local, nu se poate face acolo unde nu sunt venituri suficiente.

Pe ce au cheltuit românii mai mult în 2025

Față de anul 2021, românii au cheltuit mai mult cu 60%, în medie, pe produse alimentare. Procentul este aproape la același nivel cu rata medie a inflației din aceeași perioadă. Cheltuielile cu sănătatea și cele cu întreținerea locuinței (gaze, electricitate) nu au crescut substanțial față de cele alimentare în aceeași perioadă, respectiv 73,5% sau 48,5%.

Creșterile cele mai semnificative se văd în rândul cheltuielilor din hoteluri, cafenele și restaurante, care s-au majorat cu aproape 300%, cât și în rândul celor pentru recreere, sport și cultură (la fel, aproape 300%).

Creșterea accelerată poate indica, pe de-o parte, și o scumpire generală a produselor de HoReCa, însă nici pe departe nu se pune problema de o mărire cu 300%. Prețul cafelei a crescut, cu siguranță, poate espresso-ul nu se mai bea cu 6 – 7 lei în oraș, astăzi ajungând pe la 11 – 12 lei. Dacă ar fi fost vorba doar de o creștere a prețului, espresso-ul ar fi trebuit să ajungă la 24 lei (doar în anumite localuri, însă media din piață nu confirmă aceste date).

În consecință, în ultimii ani se observă o creștere a apetitului românilor pentru călătorit, pentru ieșit în oraș, cât și pentru sport. Această creștere vine pe fondul unei majorări substanțiale a câștigurilor salariale (doar salariul minim aproape s-a dublat în această perioadă). Creșterile salariale, în medie, au fost mai mari decât rata inflației, ceea ce-a dus la majorarea veniturilor reale, adică la o posibilitate de creștere a consumului sau de diversificare a acestuia.

Chiar dacă aceste cheltuieli par să indice o creștere a calității vieții în rândul românilor, ponderea finală a cheltuielilor pe ieșitul în oraș nu sar de 2%, iar cele pentru recreere, sport și cultură ating pragul de 6%. Din totalul cheltuielilor, un român ajunge să dea 8% pentru relaxare (excluzând viciile).