Peste 87% din suma totală plătită pentru pensiile de serviciu ale magistraţilor civili în anul 2024 provine doar din bugetul de stat, arată o analiză exclusivă Economica.net. Suma plătită de la bugetul de stat, adică din taxele şi impozitele plătite de contribuabilii din România, pentru pensiile de serviciu ale magistraţilor civili a depăşit 1,4 miliarde de lei în anul 2024 şi este cu peste 14% mai mare decât cea virată în anul 2023, arată o analiză Economica.net. Suma totală plătită pentru pensiile magistraţilor civili strict în funcţie de cât au contribuit la bugetul asigurărilor sociale pe parcursul vieţii profesionale reprezintă sub 13% din valoarea totală a plăţilor făcute către aceştia în anul 2024, reiese din analiza Economica.net.
Pensia de serviciu medie brută lunară a magistraţilor civili a depăşit 24.500 de lei în anul 2024 şi este cu 12,7% mai mare decât valoarea acestui indicator din anul 2023, arată o analiză exclusivă Economica.net pe baza datelor pe care le-am obţinut de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).
Pensiile magistraţilor civili au costat peste 1,6 miliarde de lei în anul 2024, cu aproape 20% (19,8%) mai mult decât în anul 2023, reiese din analiza Economica.net.
Pensiile de serviciu ale magistraţilor civili sunt formate dintr-o cotă suportată din bugetul asigurărilor sociale, determinată doar în funcţie de contributivitate, şi dintr-o cotă plătită de la bugetul de stat.
Suma virată de la bugetul de stat pentru plata pensiilor de serviciu civile acoperă diferenţa dintre pensia stabilită prin lege specială şi valoarea pensiei obţinute strict în baza principiului contributivităţii.
Nuanţat, am plătit din bugetul de stat pentru pensiile magistraţilor civili 1,4 miliarde de lei în anul 2024, cu 14,5% mai mult decât în anul 2023, potrivit analizei Economica.net.
Aceasta înseamnă că peste 87,3% din suma totală plătită pentru pensiile de serviciu ale magistraţilor civili în anul 2024 provine doar din bugetul de stat, arată analiza Economica.net.
Am plătit din bugetul asigurărilor sociale (BASS) circa 209 milioane lei pentru pensiile de serviciu ale magistraţilor civili în anul 2024, cu 75% mai mult decât am plătit în anul 2023, reiese din analiza Economica.net. Aceasta este suma totală brută virată magistraţilor civili pensionaţi exclusiv în baza principiului contributivităţii.
Creştere cu 75% a sumei virate din BASS – adică strict în funcţie de contribuţia de asigurări sociale plătită de magistraţi pe parcursul vieţii profesionale – pentru pensiile acestora în anul 2024 faţă de cea din anul 2023.
Această creştere a urcat şi ponderea sumei plătite strict din BASS în valoarea totală a pensiilor magistraţilor în 2024. Corelativ, a scăzut ponderea sumei plătite din bugetul de stat în cuantumul total al pensiilor magistraţilor civili în 2024.
Concret, ponderea sumei virate din BASS pentru pensiile magistraţilor civili în anul 2024 în cuantumul total al plăţilor făcute pentru pensiile acestora în anul 2024 este de 12,66% şi e cu 4 puncte procentuale mai mare decât cea din anul 2023, arată analiza exclusivă Economica.net.
Pensia medie lunară brută a magistraţilor se apropie de 22.000 de lei în anul 2023 (aproape 21.738 lei mai precis) şi este cu 4,5% mai mare decât valoarea acestui indicator din anul 2022, arată analiza exclusivă Economica.net.
Per total, pensiile de serviciu ale magistraţilor au costat peste 1,3 miliarde de lei în anul 2023, cu 17,5% mai mult decât în anul 2022, arată analiza Economica.net.
Peste 91% din suma totală plătită pentru pensiile de serviciu acordate magistraţilor pensionaţi în anul 2023 a fost virată doar din bugetul de stat şi doar circa 8,6% din valoarea antemenţionată a fost plătită din bugetul asigurărilor sociale, adică strict în funcţie de contributivitate, arată calculele făcute de Economica.net pe baza datelor pe care le-am primit de la CNPP.
Numărul mediu anual al magistraţilor pensionaţi a crescut continuu din 2018 încoace, după cum puteţi vedea, pe larg, în tabelul de mai jos.
Iată, in extenso, dinamica pensiilor de serviciu plătite magistraţilor din 2018 încoace
Pensia de serviciu medie a magistraţilor civili se apropie de 20.800 de lei brut lunar în anul 2022 şi este cu 4% mai mare decât cea din anul 2021, arată analiza Economica.net bazată pe datele pe care le-am obţinut de la Casa Naţională de Pensii Publice.
Per total, pensiile de serviciu ale magistraţilor au costat 1,17 miliarde de lei în anul 2022, cu 12,4% mai mult decât în anul 2021, potrivit datelor comunicate pentru Economica.net de către Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).
Peste 93% din valoarea totală a pensiilor de serviciu acordate în anul 2022 magistraţilor pensionaţi a fost virată doar din bugetul de stat şi doar circa 6,7% din valoarea antemenţionată a fost plătită din bugetul asigurărilor sociale, adică strict în funcţie de contributivitate, reiese din calculele făcute de Economica.net pe baza datelor pe care le-am primit de la CNPP.
În anul 2022 suma plătită de la bugetul de stat pentru pensiile de serviciu ale magistraţilor a depăşit, în premieră, pragul psihologic de un miliard de lei. Nuanţat, suma virată de la bugetul de stat pentru plata pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor e de 1,09 miliarde de lei în anul 2022 şi este cu 12,5% mai mare decât cea virată pentru aceste pensii în anul 2021, arată analiza Economica.net.
Pensia de serviciu medie a magistraţilor se apropie de 20.000 de lei brut lunar în anul 2021 (19.985 lei – mai precis) şi e cu 3% mai mare decât cea din anul 2020, arată analiza Economica.net.
Pensiile magistraţilor au costat peste 1 miliard de lei în anul 2021, cu peste 10% mai mult decât în anul 2020, potrivit calculelor Economica.net.
Defalcat, am plătit din bugetul de stat peste 970 de milioane de lei pentru pensiile magistraţilor în anul 2021, cu peste 10% mai mult decât în 2020. De la bugetul asigurărilor sociale s-a virat suma de aproape 71 de milioane de lei pentru pensiile magistraţilor în 2021, cu peste 7% mai mult decât în anul 2020, potrivit analizei Economica.net.
Magistraţii au avut, în medie, pensie de serviciu de 19.306 lei brut lunar în 2020, cu 5,45% mai mare decât în 2019, reiese dintr-o analiză Economica.net.
Pensiile de serviciu ale magistraţilor au costat, în total, 943,91 de milioane de lei în 2020, cu 13,07% mai mult decât în 2019, reiese din analiza Economica.net.
Acestora li s-ar fi cuvenit pensii de numai 65,9 milioane de lei în 2020, cu 15,21% mai mari decât în 2019, strict în baza principiului contributivităţii.
Diferenţa de peste 878 de milioane de lei pentru plata pensiilor în 2020 le-a fost virată de la bugetul de stat, rezultă din analiza Economica.net. În 2020 am plătit de la bugetul de stat pentru pensiile de serviciu ale magistraţilor cu 12,9% mai mult decât în 2019.
Pensia de serviciu medie a magistraților a depășit 18.300 de lei brut lunar în anul 2019 și este cu peste 21% mai mare decât în 2018, rezultă din analiza făcută de Economica.net.
Magistrații ar fi meritat doar în baza contribuției de asigurări sociale virate la bugetul asigurărilor sociale de stat pe parcursul vieţii profesionale pensii în valoare totală de 57,2 milioane de lei în anul 2019, arată analiza făcută de Economica.net.
Diferența dintre cât li s-a plătit și cât ar fi fi meritat să primească pensie am plătit-o de la bugetul de stat: peste 777,59 de milioane de lei, cu 32,3% mai mult decât în 2018.
Pensia medie a magistraţilor a depăşit 15.000 lei brut lunar în anul 2018.
Pensiile de serviciu ale magistraţilor au costat, în total, 639,13 milioane de lei în 2018, cu 32,84% mai mult decât în 2017, potrivit calculelor Economica.net pe baza informaţiilor pe care le-am obţinut de la CNPP.
Magistraţii pensionari ar fi meritat pensii de 51,31 milioane de lei în 2018, doar în baza contribuţiei (CAS) virate la BASS, pe parcursul carierei. Diferenţa le-a fost plătită de la bugetul de stat.
Pensiile magistraţilor sunt reglementate prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor actualizată.
Pensiile de serviciu ale magistraţilor civililor sunt plătite preponderent de la bugetul de stat, în acord cu dispoziţiile Legii nr. 303/2022 actualizată, şi doar într-o mică măsură de la bugetul asigurărilor sociale, adică în funcţie de contribuţia virată la sistemul public de pensii, după cum am arătat mai sus.
De ce sunt considerate speciale pensiile de serviciu
- Nu se stabilesc doar funcţie de contribuţia efectivă la bugetul asigurărilor sociale, ca în cazul celor mai mulţi pensionari. Algoritmul de stabilire a cuantumului pensiei e mai avantajos decât pentru cei mai mulţi români.
- Se plătesc în proporţie covârşitoare de la bugetul de stat, adică din banii contribuabililor din România – persoane fizice şi juridice -, şi doar într-o mică măsură de la bugetul asigurărilor sociale, adică în funcţie de contribuţia efectivă sistemul public de pensii a beneficiarilor.
- Vechimea care-i califică pe beneficiari să obţină pensie de serviciu, mai mică decât în cazul majorităţii românilor.
- Casa Naţională de Pensii Publice e instituţia care administrează pensiile de serviciu ale civililor.
Articole relevante din Legea nr. 303/2022 prin care se stabilesc pensiile magistraţilor:
Articolul 211
(1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Vechimea de cel puțin 25 de ani necesară pentru pensionare are în vedere numai vechimea în funcțiile de judecător, procuror, judecător al Curții Constituționale, magistrat-asistent al Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții Constituționale și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor.
Articolul II
Prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, pentru judecătorul, procurorul, judecătorul de la Curtea Constituțională, magistratul-asistent de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeași lege, aflat în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul vechimii de cel puțin 25 de ani se poate lua în considerare, eșalonat, în funcție de anul pensionării, și o perioadă maximă de 5 ani în care judecătorul, procurorul sau magistratul-asistent ori personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeași lege a îndeplinit funcțiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează:
a) în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2031, poate fi valorificată o vechime de cel mult 5 ani în aceste funcții;
b) în perioada 1 ianuarie 2032-31 decembrie 2039, poate fi valorificată o vechime de cel mult 4 ani în aceste funcții;
c) în perioada 1 ianuarie 2040-31 decembrie 2047, poate fi valorificată o vechime de cel mult 3 ani în aceste funcții;
d) în perioada 1 ianuarie 2048-31 decembrie 2054, poate fi valorificată o vechime de cel mult 2 ani în aceste funcții;
e) în perioada 1 ianuarie 2055-31 decembrie 2061, poate fi valorificată o vechime de cel mult un an în aceste funcții.
Articolul III
(1) Pentru judecători, procurori, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, care beneficiază de pensii de serviciu stabilite în baza unor decizii de pensionare emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau care îndeplinesc condițiile de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani necesară pentru obținerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei de serviciu se majorează cu câte 1%.
(2) Persoanele prevăzute la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cărora le-au fost emise decizii de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se consideră că îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin aceste decizii potrivit reglementărilor anterioare intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător și persoanelor care au decizii de pensionare emise după data intrării în vigoare a prezentei legi în baza unor cereri înregistrate la casele de pensii înainte de data intrării în vigoare a acesteia, precum și celor care îndeplinesc condițiile de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Articolul IV
Începând cu data de 1 ianuarie 2024, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeași lege se pot pensiona și pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiția de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcții, precum și condiția de vârstă de cel puțin 47 de ani și 4 luni. Această vârstă de pensionare crește cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzute la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege. La calculul acestei vechimi se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. II.
(3) De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime între 20 și 25 de ani numai în aceste funcții, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcții. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Economica.net nu face judecăţi de valoare despre oportunitatea şi moralitatea acordării pensiilor de serviciu.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
