Pensiile ar putea să fie reduse cu sute de lei, dacă va ajunge Călin Georgescu președintele României. Banii dispar rapid din economie, în această situaţie, ceea ce ar fi un dezastru. Rezultatul: pensie redusă cu 10-15%.
Pensiile ar putea fi reduse cu sute de lei dacă ar ajunge Călin Georgescu președinte. Se va repeta scenariul din 2010 a tăiat 15% din toate pensiile pentru ca România să nu ajungă în faliment. Vă explicăm cum.
Pensii reduse cu sute de lei, dacă va ajunge Călin Georgescu președinte. Banii dispar rapid
Atunci când Gheorghe Ionescu, care a muncit o viaţă, îşi primeşte pensia, el nu ştie ce artificii face statul român. Faptul că le face este un lucru banal, dacă face aceste artificii cum trebuie. Orice stat responsabil din lume procedează la fel, pentru a avea bani pentru dezvoltare, prin investiţii. Dar problema este că, de prin anul 2014 sau 2015 (din acest punct de vedere, guvernele lui Emil Boc şi Victor Ponta au fost deopotrivă responsabile), guvernele de la Bucureşti joacă la limită. Pilonul I (pensiile de stat), ca regulã, peste tot în lume, din motive demografice, este pe deficit, din cauza numărului celor care contribuie, raportat la al celor care primesc pensia.
Pensii mai mici ca să nu intrăm în incapacitate
Asta înseamnă că, treptat, la toate bugetele de pensii din statele cu probleme demografice (care sunt generalizate) se constituie deficite tot mai mari. Acestea sunt alimentate în diferite feluri. Recent, un mare scandal a fost produs de Macron, în Franţa, când a ridicat vârsta de pensionare. Dar Macron are dreptate, chiar dacă francezii au ieşit la proteste. A făcut-o pentru a scădea puţin presiunea de pe bugetul de pensii, despre care se calculează că, la orizontul anului 2030, va intra într-o criză fantastică. Lucruri asemănătoare i se pregătesc României. Să ne amintim de iniţiativele asemănătoare ale Ralucăi Turcan, de acum câţiva ani.
Situaţia e aşadar la fel şi în România. Avem 5 miliarde de lei deficit, pe luna ianuarie, la bugetul de pensii. Pur şi simplu, de la cei aflaţi în Muncă nu se pot strânge bani cât să se plătească pensiile actualilor pensionari. Ne jucăm cu acest deficit, dar pericolul e mare. De data aceasta însă alimentarea deficitului nu s-a făcut din împrumuturile statului, ci din disponibilitățile de la Trezorerie, adică din resurselor celor care au deschise conturi la Trezorerie. Finanţele au alimentat acum deficitul de la această anvelopă bugetară din Trezoreria Statului, nu au folosit banii împrumutaţi de la populaţie sau de la marii investitori.
Aceştia sunt băncile, fondurile de pensii etc. şi cumpără hârtii de valoare, numite obligaţiuni, de pe piaţa internă sau de pe cele externe. Este bine că am relaxat puţin folosirea banilor împrumutaţi, pentru că îi putem folosi mai încolo, anul acesta. Dar, practic, este un mod în care ne tot furăm singuri căciula, pentru că banii din Trezorerie sunt tot ai noştri. Pe diferite căi, prin OPT, adică ordine de plată pentru Trezoreria Statului, banii aceştia ajung sau pleacă din contul Trezoreriei. Ei vin de la persoanele fizice şi juridice ale căror bani sunt parţial gestionaţi, trecând inclusiv pe aici sau rămânând aici.
Adică, folosirea banilor din Trezorerie – care sunt într-o mişcare continuă de du-te vino prin conturile de aici, este o modalitate prin care se evită cumva mărirea datoriei publice a României, care se monitorizează în cadrul procedurii de deficit excesiv, în care ţara noastră se află de mai mulţi ani. Această nevoie de împrumuturi este acoperită de pe pieţele externe (datoria externă) şi de pe piaţa internă (datoria internă). Să spunem că România de exemplu a reluat emiterea de obligaţiuni Samurai, pe Bursa Japoneză. Suntem prezenţi de mai mulţi ani în Programul Medium Term Note (MTN), la Bursa din Luxemburg, unde bondurile româneşti au atras sume uriaşe. Dar, dacă banii statului, din alte surse decât contribuţiile pentru pensii, sunt folosiţi pentru a acoperi găurile tot mai mari care se formează aici, atunci banii aceştia vor produce poate diferite întârzieri la plăţi, în alte părţi.
Pe ce stă pensia românului. Un downgrade la junk ar fi un dezastru
Dacă un individ de factura lui Călin Georgescu ajunge preşedinte, România este downgradată la junk. Ar fi un dezastru. Obligaţiunile emise de Ministerul Finanţelor ar deveni mai scumpe şi mai greu-credibile. Un manager de investiţii de la BNP Paribas se uită la actualitate.
(Am dat special numele BNP Paribas, pentru că nu e pe piaţa din România). Ce vede managerul, în actualitate? Că un om apropiat de Rusia, care spune că România trebuie să trăiască precum ciobanul pe munte, cântând din fluier, ,editativ, izolat, a devenit şef de stat. Aşa că decide să nu mai investească în bondurile româneşti, pentru că sunt riscante. Cele croate de exemplu sunt mai sigure. La fel gândesc mulţi oameni bine informaţi şi pragmatici, din pieţe. Şi au dreptate. Atunci, România atrage mai puţini bani din pieţe.
Pensia românului, în pericol
Care este rezultatul? Primul: mai puţini bani la anvelopele bugetare deficitare (nici nu ştim noi cu exactitate, acum, care sunt acestea). Sunt plăţile la pensia românului în pericol? Sunt. Al doilea rezultat: statul se alimentează cu bani, pentru acoperirea deficitelor, din Trezorerie (dacă acolo mai sunt bani). Şi ce se întâmplă când această sursă începe să nu mai aibă suficienţi bani? Apar întârzieri la plată. Pensiile de exemplu se dau cu întârziere. Acesta a fost primul efect pervers precursor în Bulgaria, în falimentul din anii 1997-98. Dar lucrurile se agravează tot mai mult.
În toamnă, trebuie plătit serviciul datoriei, adică meleul de rate la datoria României. Dacă acest serviciu al datoriei nu e plătit, toată datoria devine exigibilă la plată.
Faliment
936,98 miliarde de lei, adică 54,3% din PIB, era aceasta în noiembrie anul trecut şi, de atunci, a mai crescut. Aproape 200 de miliarde de euro. Ministerul Finanţelor nu poate plăti aceşti bani dintr-o dată. Ce înseamnă asta? Faliment. De facto, acesta nu va avea loc, pentru că suntem stat pe frontiera NATO. Vom avea o eşalonare a datoriilor, ca Grecia, care a fost stabilită de Troica Europeană de atunci. Sau cum a fost în anul 2009, la noi, ca reverberaţie a Crizei Subprimelor din SUA şi a iresponsabilităţii altui guvern de la Bucureşti. Dar acestă eşalonare nu va fi o mare bucurie. În Grecia, în acei ani, pensionarii se duceau odată pe zi, la Cantina Săracului, organizată de Biserica Ortodoxă, să mănânce. Ce se va întâmpla cu pensia românului, până se stabilizează bugetul statului? Nu se va mai plăti, ori se vor plăti sume mai mici. Asta ca să nu mai vorbim că este posibil ca Curtea Constituţională să decidă că pensia poate fi micşorată, oricât de greu de imaginat pare acum acest lucru. O decizie a CCR a stabilit pe 28 iunie 2010 că acest lucru nu e posibil. O altă decizie însă o poate anula pe cea de acum aproape 15 ani. Cam acestea sunt pericolele care ne pasc.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
