Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență (OUG) prin care Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne trebuie să crească vârsta de pensionari pentru militari și polițiști. Statisticile la nivel european arată că un militar român va munci cu 13 ani mai mult decât un militar francez, deși același militar român are o speranță de viață cu 7 ani mai mică.
„Prin măsurile propuse pentru administrația centrală se vor aplica măsuri de auditarea cheltuielilor de personal, creșterea vârstei de pensionare în sectoare care țin de ordine publică și siguranță națională”, a declarat premierul, marți seară.
Reforma care deja există
Guvernul Bolojan se grăbește să fie reformator, însă creșterea vârstei de pensionare pentru militari și polițiști este deja prevăzută de Legea 282/2023, după cum urmează: 60 de ani în 2030, 61 de ani în 2031, 62 de ani în 2032, 63 de ani în 2033, 64 de ani în 2034 și 65 de ani în 2035. Legea nu face distincția între grade și cere o vechime minimă în domeniu de cel puțin 25 de ani.
Nu este clar ce vrea să modifice Guvernul Bolojan dacă există deja o lege care mărește vârsta de pensionare. Singurul lucru care poate fi modificat e acela de a grăbi creșterea vârstei și să nu mai aștepte până în 2035.
Francezii se pensionează la 52 de ani, cu 17 ani de vechime
Militarii români vor trebui să se pensioneze la 65 de ani și este greu de imaginat dacă corpul lor va mai reuși să facă efort fizic până la acea vârstă. Vârsta de pensionare din România ar deveni cea mai mare din UE, dacă nu va ține cont de grade. Totodată, vechimea minimă este printre cele mai mici.
Un militar francez cu grad de subofițer poate ieși la pensie la 52 de ani, dacă are minim 17 ani de serviciu militar activ. Un militar francez cu grad de ofițer poate cere pensia tot la 52 de ani, dar trebui să aibă 27 de ani de serviciu militar activ.
Un militar român va lucra cu 13 ani mai mult decât un militar francez, în condițiile în care speranța de viață din Franța este cu 7 ani mai mare decât cea din România. Militarii români sunt de două ori dezavantajați de legea din țara noastră.
Legea din Italia este și ea mai flexibilă decât cea din România, pentru că pensia de vârstă a militarilor se obține la 60 de ani, după 36 de ani de contribuții la sistemul de pensii. În schimb, dacă un militar are deja 35 de ani de contribuții și a împlinit vârsta de 58 de ani, poate să ceară pensia.
Un caz elocvent în Italia este cel al generalului (r) Roberto Vannacci (devenit europarlamentar) care a ieșit la pensie la vârsta de 56 de ani. Generalul avea 44 de ani de contribuții, pentru că legea italiană prevede că un militar primește 1 an și 2 luni de contribuții pentru fiecare an muncit, ceea ce le permite multora să se pensioneze înainte de vârsta de 60 de ani.
În Germania, vârsta de pensionare a militarilor depinde de gradul acestora. Piloții militari pot ieși la pensie la 41 de ani. Soldații de carieră cu grade de subofițer pot cere pensia la 55 de ani, în timp ce căpitanii trebuie să aștepte 56 de ani. Generalii germani trebuie să aștepte vârsta de 65 de ani pentru a ieși la pensie, fiind încadrați pe funcții de conducere. În funcție de misiunile pe care le-au avut, vechimea în muncă a militarilor germani se poate dubla și să iasă la pensie mai devreme.
Spania are și ea condiții mai bune, iar vârsta pentru pensionare este de 60 de ani împliniți, cu 30 de ani de serviciu militar. Dar vârsta de pensionare în armata spaniolă variază foarte mult în funcție de grad: un subofițer poate ieși la pensie la 56 de ani, în timp ce un general poate continua până la 65 de ani, când e vârsta obligatorie pentru pensionare.
În Polonia, o țară cu care autoritățile de la București vor să se compare, vârsta minimă pentru pensionarea militarilor este de 55 de ani, după 25 de ani de vechime.
Dispută politică pentru pensiile militarilor
Premierul Ilie Bolojan vrea să aibă un cuvânt de spus și în privința pensiilor din Armată și Poliție, pentru a-și contura și mai bine imaginea după reforma pensiilor magistraților. Acesta consideră că România nu-și mai permite pensionări la 52 de ani, iar cu această declarație vizează direct Armata.
„Țara noastră nu-și mai permite să pensioneze oameni la 48, 49, 51, 52 de ani. Acesta este adevărul. Este o problemă care ține de suportabilitate economică, de sustenabilitatea sistemului de pensii în anii următori, de o minimă echitate socială”, a declarat premierul.
În prezent, vârsta medie de pensionare în Armată este de 52 de ani, potrivit ministrului apărării naționale. În Germania, vârsta medie de pensionare a militarilor este de 57 de ani, cu doar 5 ani mai mult decât în țara noastră.
Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a precizat că militarii români au numeroase alte probleme economice. Chiar dacă România alocă tot mai mult din PIB pentru domeniul apărării, acești bani nu ajung și în buzunarele militarilor. Ministrul a precizat că un militar primește doar 500 de lei pentru chirie, iar diurna este de doar „23 sau 24 de lei”.
„În condițiile în care anul trecut vârsta minimă de pensionare era de 48 de ani, vârsta medie a pensionarilor a fost 52 de ani în zona militară. Ea crește în fiecare an, pentru că este o chestiune progresivă pe legea de astăzi care spune că în 2035 vârsta standard va fi 65 de ani și de acolo va putea scădea, cum a fost pentru un caz anul trecut, cu maxim 13 ani. (…) Pentru aceia care îndeplinesc criteriile de a primi locuință – bani pentru locuință de la minister, sunt situații în care primesc 500 și ceva de lei, este raportat la 2017. Un om care pleacă într-o misiune are diurnă 23 sau 24 lei. Trebuie să ne uităm la toate aceste tronsoane, pentru că nu putem să pretindem armată performantă, nu putem să pretindem o apărare a teritoriului și a populației, dacă nu le dăm acestor oameni și ce au nevoie”, a declarat Radu Miruță.
Chiar și liderii PSD îi cer premierului să nu se atingă de pensiile militarilor, în condițiile în care există deja o lege care mărește vârsta de pensionare. Mihai Fifor, deputat PSD și fost ministru al apărării, a declarat că Guvernul „agită” instituțiile care sunt importante pentru securitatea națională.
„Chiar nu am înțeles de ce trebuia, din nou, agitată o instituție care, în momentul de față, este esențială pentru securitatea României. Mă refer aici și la colegii din Ministerul Afacerilor Interne, care la rândul lor sunt suficient de preocupați de ceea ce se întâmplă în aceste zile. Orice încercare de a genera tensiuni în sistemul de ordine și siguranță publică nu face bine României în acest moment și nu transmite un semnal bun nici partenerilor noștri din alianță”, a spus Fifor, pentru PS News.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
