Pensiile speciale ale magistraților: „Problema în România n-ar trebui să fie cine are mai mult și cine mai puțin

pensii-speciale
Sursa foto: INQUAM PHOTOS / OCTAV GANEA

În România, foștii magistrați primesc pensii speciale de aproape 11 ori mai mari decât pensionarii de rând. De mai mulți ani, acest fapt a dus la comentarii, nemulțumiri, chiar proteste, în stradă. Pensionarii, și nu numai, au dezvoltat frustrări din cauza decalajului enorm dintre banii primiți de ei și sumele astronomice ale acestei clase sociale „privilegiate”.

Analistul Cătălin Dumitru a explicat, pentru PS News, de ce oamenii ar trebui să privească acest subiect, din alt unghi: cel prin care raportul eficiența sistemului de justiție versus recompensa materială a magistraților, este sau nu, unul corect.

 

„Nu știu cum s-a ajuns la la diferențele astea. Pe de altă parte, problema România n-ar trebui să fie cine are mai mult și cine mai puțin. În cazurile astea, vorbim despre sisteme care au nevoie de salarii bune ca să putem să avem un sistem de justiție puternic.

Întrebarea este de unde apar decalajele, pentru că în timp trebuia să avem grijă să ținem un echilibru. Dar eu nu m-aș bucura să moară și capra vecinului. De ce au atâția bani magistrații sau nu? Pentru că și dacă ar avea mai puțini, asta nu înseamnă că sistemul ar funcționa mai bine.

Cum facem ca sistemele astea să primească banii care să ne ducă la funcționarea lor eficientă?

Mă interesează, mai degrabă, dacă banii respectivi își arată eficiența în funcționara sistemului, sau nu. Aici trebuie să discutăm : dacă funcționează bine, dacă lucrurile se întâmplă, dacă merită banii.

Eu cred că nu ne ajută dezbaterea de tipul ăsta. Cred că dezbaterea sinceră trebuie să fie cum ajungem să creștem în mod echitabil pentru toată lumea banii și dacă sunt dați pentru un domeniu generează și eficiența.

De fiecare dată când cineva câștigă mai mult, evaluăm într-o formă de populism : „Vai, dar nu se poate așa ceva!”

Pe de altă parte, toți vrem să ducem salariile acolo unde trebuie. Întotdeauna apare discuția, comparativ cu ce se întâmplă în Europa. Dar noi, de fapt, nu trăim cu prețurile din Germania sau ale altor state, deci, e un cerc vicios în care intrăm.

Aceste decalaje s-au produs în timp, tocmai pentru că nu a existat o coerență a guvernării. Suntem în acest punct, dar nu cred că trebuie să fie discuția despre: de ce le dăm atâția bani ci, mai degrabă, dacă își produc efectele aceste sume„, a spus analistul .

Foto Casa Națională de Pensii

Potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), în luna iunie, cele mai mari pensii speciale sunt cele ale foștilor magistrați, în număr de 5.656 – din care 3.055 nu au contribuit deloc la sistemul public de pensii -. Pensia medie pe care aceștia o încasează este de 24.879 de lei, din care 6.814 lei li s-ar cuveni în baza propriilor contribuții la bugetul de pensii, iar 21.831 de lei sunt plătiți din bugetul de stat, adică din contribuțiile, taxele și impozitele plătite de toți românii.

Raportat la pensiile de rând de 2.292 de lei (la fel ca și în luna precedentă), de care beneficiază aproape 4,6 milioane de români, pensiile speciale ale magistraților sunt de 10,85 ori mai mari, iar față de pensiile foștilor magistrați (pensie medie de 6.672 lei) sunt de 3,73 de ori mai mari.

Potrivit datelor CNPP, numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în iunie 2024, de 11.588 persoane, în creştere cu 47 de persoane comparativ cu luna anterioară, cei mai mulţi (5.656) fiind beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor şi judecătorilor.

Numărul beneficiarilor Legii 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României este de 794 de persoane, pensia medie fiind de 6.672 de lei, din care 3.142 de lei suportaţi de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 874 de persoane, pensia medie ridicându-se la 5.726 de lei (3.240 de lei de la bugetul de stat).

Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.377 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 12.917 de lei, din care 8.307 lei suportaţi din bugetul de stat.

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 666 de persoane, media fiind de 9.875 de lei, din care 3.139 lei cota suportată din bugetul de stat.

 

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: