Petrișor Peiu critică dur modul în care România implementează programul SAFE, susținând că autoritățile folosesc împrumuturile europene într-un mod dezavantajos pentru economia națională.
Potrivit analizei publicate de Peiu, programul SAFE – care presupune accesarea unor împrumuturi avantajoase de la Uniunea Europeană pentru investiții în industria de apărare – este folosit diferit de către statele membre. În timp ce țări precum Polonia, Franța, Cehia sau Italia ar utiliza aceste fonduri pentru a-și susține propriile companii, România ar direcționa banii către firme din alte state.
Contracte fără licitație și controverse
Un punct central al criticii îl reprezintă atribuirea contractelor fără licitație. Peiu afirmă că, în cadrul programului SAFE, furnizorii sunt desemnați direct de guvern, fără proceduri competitive, pe criterii considerate neclare.
El arată însă că și alte state europene au recurs la proceduri similare, dar cu o diferență majoră: contractele au fost acordate companiilor naționale. Printre exemplele menționate:
- În Polonia: Polska Grupa Zbrojeniowa, Huta Stalowa Wola și Grupa WZS
- În Germania: Rheinmetall, Krauss-Maffei Wegmann și Diehl Defence
- În Franța: Thales Group, Airbus și Safran
- În Italia: Leonardo S.p.A., Fincantieri și Iveco Defence Vehicles
- În Cehia: VOP CZ, Colt CZ Group și Tatra Trucks
România, o excepție?
Conform lui Peiu, diferența esențială constă în faptul că România ar fi alocat aproximativ 10 miliarde de euro către companii străine, în timp ce alte state au direcționat fondurile către propriile industrii.
Peiu atrage atenția asupra modului în care sunt atribuite contractele în cadrul programului, subliniind lipsa procedurilor competitive:
„Principala neregulă în programul SAFE este faptul că toate (da! toate) programele prevăzute au furnizorii desemnați de către guvern, fără nicio licitație, pe criterii obscure.”
Această situație este prezentată ca o vulnerabilitate economică, în condițiile în care alte guverne ar folosi programul SAFE pentru a-și consolida capacitățile interne de producție și securitate.
Un detaliu controversat
În finalul analizei, Peiu mai subliniază un aspect pe care îl consideră relevant: deși Germania este oferită ca exemplu de către autoritățile române pentru atribuirea contractelor fără licitație, aceasta nu ar fi accesat fonduri din programul SAFE.
Dezbatere deschisă
Afirmațiile ridică semne de întrebare privind strategia guvernului condus de Ilie Bolojan și modul în care sunt utilizate fondurile europene. Subiectul rămâne unul sensibil, aflat la intersecția dintre securitate, economie și politici publice, și este probabil să genereze dezbateri intense în perioada următoare.
Declarațiile vin în contextul dezbaterilor privind politicile guvernului condus de Ilie Bolojan și modul în care sunt gestionate fondurile europene destinate securității și industriei de apărare.
Subiectul rămâne unul sensibil și este de așteptat să genereze controverse în spațiul public și politic.
