Skip to content
Politică

Pieleanu, concluzie alarmantă: Să ne obișnuim cu un calendar zilnic de proteste! EXCLUSIV

Adevarul.ro
" "

Guvern, Parlament, DNA, CCR și Administrația Prezidențială au fost țintele unor șiruri de proteste publice care s-au perindat în ultimii doi ani în România pe diverse teme care au alarmat opinia publică.

Strada a reacționat în momente critice ba pentru a sancționa nepăsarea autorităților în cazul Colectiv, ba pentru a manifesta împotriva OUG 13, a lui Iohannis, a PSD, a lui Dragnea, a Guvernului sau a Parlamentului, pro-Kovesi sau anti-Kovesi, a lui Firea, dand tonul unui lung sir de mișcări de protest, care deja se înscriu în programul săptămânal al vieții din marile orașe, în special al Capitalei.

" "
" "

Sunt mișcările de stradă o soluție la rezolvarea crizelor din interiorul Statului sau se transformă într-o picătură chinezească menită să erodeze temelia pe care s-a clădit arhitectura fragilei democrații din România?

Regula jocului democratic

Părerile sunt împărțite, politicieni care au ieșit în stradă în toiul iernii pentru a bloca OUG 13 considerând că se merge mult prea departe cu moda protestelor pentru orice, în vreme ce un sociolog consideră acest lucru ca un semn de maturizare a societății românești.

Marius Pieleanu, sociolog și profesor în cadrul SNSPA, crede că va trebui să ne obișnuim cu un calendar aproape zilnic al protestelor de stradă, chestiune tipică democrațiilor occidentale.

În democrațiile consolidate, protestul face parte din viața cotidiană a fiecărui cetățean. Luăm exemplul Franței, al Marii Britanii sau chiar cel al Statelor Unite, unde protestele sunt normă de viață cotidiană.

Nu văd cu ochi răi această atitudine. Sigur, trebuie văzut până unde mergem. Exercițiul mersului la vot este cel care determină în mod fundamental viața noastră ca și colectivitate.

Poate că anumite chestiuni ni se par ciudate. De exemplu, de ce un deputat PSD merge să protesteze îmn fațșa DNA-ului? Pentru că are acest drept! La fel și miile sau zecile de mii care merg în Piața Victoriei și spun că nu sunt de acord cu un ministru sau altul. E dreptul lor să facă asta în anumite limite”, lămurește, pentru PSNews.ro, Marius Pieleanu.

Regula jocului rămâne stabilită însă de majoritate, chiar dacă moda protestelor a ajuns o obișnuiță pentru unii dintre activiștii dispuși să militeze pentru diverse obiective, mai explică Pieleanu.

Circ ieftin în spațiul public

Chestiunea care vizează neîncrederea presărată peste activitatea unor instituții este întreținută de dezbaterile încinse ale contestatarilor și apărătorilor unor asemenea piloni ai statului de drept, dar nu se dovedește în măsură să elimine semnele de întrebare care planează asupra intereselor unei tabere sau alteia.

Nu cred că vorbim de o lipsă de încredere a societății în instituțiile statului. Datele la care mai avem acces noi, cei care facem sondaje de opinie, ne spun că există o încredere semnificativă în instituții: Parchet, DNA, instanțe, SRI etc. Sigur, sunt într-o ușoară scădere față de cum erau acum un an și ceva, dar sunt încă la 45-50%, ceea ce este destul de bine, dacă este să ne raportăm la ceea ce se întâmplă în spațiul public.

Societatea, în ansamblu, nu are niște răspunsuri foarte clar argumentate nici de o parte, nici de alta. Ceățeanul de rând nu știe de care parte să se poziționeze, pentru că niciuna nu oferă argumente solide”, explică sociologul.

Turcescu: Există un risc pentru statul de drept

În același timp, deputatul PMP Robert Turcescu, unul dintre cei care s-a alăturat protestelor de stradă din februarie pentrua bloca guvernul Grindeanu în încercarea de a modifica codurile penale pe furiș, spune că adoptarea unui stil de a protesta pentru orice comportă un risc destul de mare pentru existența statului de drept.

Este o criză de încredere în instituțiile statului și este destul de gravă.  Îmi permit să spun cu hotărâre că deciziile din ultima perioadă ale Curții Constituționale au fost unele criticate, altele contradictorii. În același timp, un stat care pune sub semnul întrebării majoritatea instituțiilor sale – CCR, Parlament, Guvern, Președinție – este un stat care riscă să intre în disoluție.

Ne place sau nu ne place, aceste instituții au fost constituite legitim. Câtă vreme majoritățile parlamentare au fost validate de alegeri, câtă vreme guvernele au fost învestite în mod legitim, trebuie să admitem, până la posibila lor schimbare de componență, că acestea trebuie să rămână în picioare pentru a asigura stabilitatea statului de drept.

Nu sunt un anarhist. Admit că, în momente critice pentru societatea românească, așa cum s-a întâmplat în ianuarie cu Ordonanța 13, strada poate avea un cuvânt de spus. Am fost în stradă pentru că mi se părea o nemercinicie ceea ce încercau Grindeanu și Iordache, plus Dragnea, evident. Protestele în astfel de momente sunt legitime, dar a protesta, în acest moment, în fața oricărei instituții și a nu avea încredere în arhitectura instituțională a statului român consider că este un potențial risc pentru stabilitatea statului de drept”, crede deputatul PMP Robert Turcescu, contactat de PSNews.ro.

Un risc este întrevăzut și de Marius Pieleanu, care consideră că fiecare mișcare de stradă are în spate diverse personaje infiltrate cu rolul de a difuza propaganda Moscovei sau contrapropaganda occidentală, dar deocamdată rolul acestora nu este vizibil.

Întotdeauna există indivizi sau instituții externe care, în cazul celui mai mic semn de anomie la nivel  social, își bagă coada. Mi-e greui să spun că Putin sau anumite servicii rusești au intervenit direct, așa cum îmi e greu să spun că alte servicii, cum ar fi CIA, ar fi intervenit, de asemenea. Putem să gândim scenarii, dar încă nu avem ceva sustenabil în acest sens”, consideră  sociologul Pieleanu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *