Skip to content
Video

Piperea arată cine l-ar putea înlocui pe Isărescu. Procentajele care dau fiori EXCLUSIV

psnews.ro

Ediția de miercuri a interviurilor video PSnews.ro l-a avut ca invitat pe avocatul Gheorghe Piperea, fost consilier onorific al ex-premierului Mihai Tudose.

Încă de la început, juristul a fost confruntat cu cel mai recent zvon, legat de posibila intenție a Partidului Social Democrat (PSD) de a-l înlocui pe Mugur Isărescu din postul de guvernator al Băncii Naționale a României (BNR).

Chiar dacă Piperea s-a arătat sceptic cu privire la curajul PSD-iștilor de a face acest lucru, profesorul de la Facultatea de Drept a Universității din București a pledat nu doar pentru înlocuirea lui Isărescu, ci și pentru cercetarea penală a acestuia.

„Aș fi foarte bucuros dacă ar exista un astfel de plan. Eu – deși am făcut o glumă de 1 Aprilie, spunând că și-ar fi dat demisia domnul Isărescu – nu sunt convins că cei din PSD au acest curaj. Dar domnul Isărescu nu numai trebuie să fie demis; el trebuie să fie și cercetat penal pentru foarte multe fapte infracționale care s-au întâmplat în trecutul îndepărtat sau apropiat”, a declarat Gheorghe Piperea pentru PSnews.ro.

Principalul motiv invocat de către fostul judecător pentru demiterea guvernatorului Băncii Centrale s-a referit la eșecul BNR de a ține sub control inflația, așa cum este obligată prin însăși Statutul ei.

„În Legea 312/2004 cu privire la Statutul BNR, singurul obiectiv al Băncii Naționale este stabilitatea prețurilor. Adică ținta BNR este să țină inflația sub control. Că nu s-a întâmplat acest lucru rezultă inclusiv din declarațiile mai mult sau mai puțin oneste, mai mult sau mai puțin cinice ale domnului Isărescu de săptămâna trecută din Comisia economică a Senatului, când a fost întrebat cum de și-a dat bonusuri, în condițiile în care în ultimii 12 ani a ratat de 11 ori ținta de inflație. A spus că asta este reglementarea și că – într-adevăr – doar anul trecut a reușit să respecte ținta de inflație. Or, aici ar fi trebuit ca întrebările să curgă râuri-râuri. Din păcate, cei de la PSD au refuzat să participe. Nu se știe dacă a fost o întoarcere a spatelui sau pur și simplu n-au avut chef sau curaj să-l înfrunte pe domnul Isărescu, cu toată armata de consilieri care au venit cu domnia sa.

O întrebare foarte importantă: cum se face că, dacă în anul 2006 (anul premegător aderării României la Uniunea Europeană, dar imediat următor denominării în lei noi), erau în circulație cam 16 miliarde de lei bani efectivi, în timp ce acum, când discutăm, sunt nu mai puțin de 36 de miliarde de lei în circulație? (adică de 2,6 ori mai mulți)? Asta în condițiile în care banii din conturi curente sunt mult mai mulți (masa monetară M1, spre exemplu, este la nivelul lui august 2017 cu 8,6% mai mare decât la nivelul lui 2016 – ceea ce înseamnă că este dublul inflației). Cine este vinovat pentru această emisiune? Răspunsul de fiecare dată: politicile fiscale, politicile guvernelor.

Diferența de 2,6 n-a fost pe perioada PSD-ului, ci pe perioada guvernului tehnocrat, cu care Banca Națională a lucrat destul de bine.

A doua întrebare extrem de importantă: cum se face că, în momentul de față, în conturile bancare (și asta o spun chiar bancherii, cu niște cuvinte deloc măgulitoare pentru BNR) sunt 22 de miliarde de lei exces de lichiditate? Pur și simplu, băltesc aceste 22 de miliarde. Oamenii din banking spun că, într-un fel sau altul, Banca Națională trebuia ca acum doi ani de zile să ia măsuri pentru a-i steriliza (acești bani – n.r.).

Ieri (marți – n.r.), niște analiști de la ING au spus foarte clar că Banca Națională se preface că luptă contra inflației, pentru că n-a luat măsura modificării dobânzii de referină decât anul trecut (de la 1,75% la 2,25%) și nu face nimic pentru a steriliza excesul de lichiditate.

Trei (și acest lucru este cel mai grav): pe perioada 2014-2017, băncile au ținut (bineînțeles: cu atenta supraveghere a Băncii Naționale) indicele de dobândă la împrumuturile interbancare în lei (se numește ROBOR) la 0,68%. Dobânda de referință s-a menținut la 1,75%. Cum se face că în această perioadă ROBOR a fost la o treime din dobânda de referință? Nu cumva ai invitat, practic, băncile la acest exces de lichiditate și să nu mai crediteze decât statul român și respectiv populația cu garanții de la stat?

În momentul în care ai o astfel de situație, ca bancă, trebuie să găsești expediente. Expedientele au fost:

1. dau credite statului român cu dobânzi de 2-3%;

2. dau credite populației cu dobânzi de 3-4%, în condițiile în care dobânda la depozite e de 0,2% (ceea ce înseamnă că ecartul meu este de 1 la 30);

3. dau bani la Banca Națională, ca să-i țină în depozite și să-mi plătească o dobândă cu mult mai mare decât ROBOR-ul (ea a fost uneori 1,25%, 1,75% și a ajuns acum la 3,25%). Nu cumva acest lucru este făcut chiar de Banca Națională?

Domnul Isărescu, în urmă cu aproximativ un an și jumătate, era la tribuna Băncii Naționale și spunea populației: «Luați acum credite, că sunt ieftine, pentru că mai târziu s-ar putea să se scumpească!» Oamenii s-au aruncat, au făcut presiuni asupra Guvernului să prelungească de nenumărate ori Programul Prima Casă, despre care aceeași Bancă Națională spune – prin voci foarte autorizate (cum ar fi domnul Lucian Croitoru și domnul Valentin Lazea) că este un program economic prost al Guvernului, care dezechilibrează economia și ar trebui să se renunțe la el.

E aceeași chestie pe care a făcut-o și cu inflația. Anul trecut, vorbea despre faptul că inflația n-ar trebui să fie mai mult de 2%. În ianuarie, însă, a venit de asemenea la tribuna Băncii Naționale și a spus că, până la Paști, inflația va fi 4% cel puțin. Nu a trecut nici măcar luna februarie și inflația s-a dus la 4%. Deci comercianții pe care domnul Isărescu i-a invitat pur și simplu să majoreze prețurile n-au mai așteptat nici măcar Paștele ca să ducă inflația la 4,75%, cât este în momentul de față”, a detaliat Piperea.

Mai mult: Gheorghe Piperea a dezavuat vehement atitudinea lui Mugur Isărescu atunci când acesta dă vina pe Guvern pentru politicile fiscale. În acest context, avocatul a arătat de ce creșterea salariilor este benefică: pentru că sporește consumul, care este deocamdată principalul motor al economiei românești.

N-ar trebui să se supere PSD-ul pe afirmațiile domnului Isărescu, care spun: «Nu e vina noastră, a Băncii Naționale; e vina politicilor fiscale»? Care politici fiscale? Pentru că de doi ani de zile guvernul ăsta – atât de hulit – ține deficitul bugetar sub 3%. Care politici fiscale au dus la inflație? Spune că s-au majorat prea mult salariile. N-ar fi trebuit să se majoreze salariile? Preferi să se întâmple același lucru ca în 2010, când domnul Băsescu le-a spus medicilor și profesorilor: «Nu vă convine că v-am tăiat cu 25% salariile? N-aveți decât să plecați la căpșuni». Eu zic c-ar trebui să se majoreze salariile, pentru că oamenii aceștia consumă mai mult. Câtă vreme deocamdată România este o economie care se bazează 80% pe consum, a avea mai mulți bani în circulație înseamnă a consuma mai mult, a pune la muncă mai mulți oameni, a face ca economia să funcționeze.

În consecință, eu, dacă aș fi în locul celor de la PSD, m-aș supăra foarte tare. Dacă aș fi în locul domnului Teodorovici, m-aș duce la Consiliul de Administrație și i-aș întreba: «Care este motivul pentru care tot timpul dați vina pe Guvern, pe politicile fiscale?» E posibil să fie instabilitate, să ne jucăm cu Codul Fiscal într-un hal fără de hal. Avem propriile bube noi, ca guvernare PSD; dar cel puțin două lucruri nu sunt greșite: 3% deficit și respectiv banii care s-au dus în salarii se întorc în consum. Ele însele n-au cum să ducă la inflație; dimpotrivă.

Tu ce ai făcut pentru sterilizarea celor 22 de miliarde de lei, pentru a ține inflația sub control? Ai luat decizii inverse: le-ai spus comercianților: «Majorați acum prețurile, că e permis de Banca Națională!»” a tunat Piperea.

Întrebat cum i s-a părut audierea de săptămâna trecută a lui Mugur Isărescu în Comisia economică a Senatului, avocatul Gheorghe Piperea s-a expimat sarcastic cu privire la întrebările comode pe care i le-a adresat președintele comisiei, Florin Cîțu (PNL), precum și în legătură cu faptul că guvernatorul BNR și-a luat cu sine întregul CA al instituției.

„Vi se pare că aia a fost audiere? Cu excepția scandalului artificial creat de noul președinte al Comisiei economice (un fost opozant al domnului Isărescu) – care a fost de un prost gust total -, mie nu mi s-a părut că ce s-a întâmplat acolo a fost o audiere. Ai a fost un fel de plenară a Partidului Comunist Român, în care a catadicsit marele șef al economiei, împreună cu guvernul său de 9 membri în Consiliul de Administrație, să vină și să spună niște glumițe presei. Și asta a fost tot! Aia n-a fost o audiere!” a reclamat juristul.

Întrebat de ce crede că Isărescu a venit cu toți ceilalți membri ai conducerii BNR, Piperea a avansat ideea că guvernatorului i-a fost teamă de întrebările pe care le-ar fi putut primi din partea senatorilor.

„În primul rând, pentru că nu vine foarte des în Parlament și s-ar fi așteptat probabil la un tir întreg de întrebări din partea parlamentarilor. Doi: nu stăpânește foarte bine problema. Îi este teamă de această chestiune. El știe exact ce s-a întâmplat cu inflația, pe ce butonașe a apăsat, în așa fel încât să-și negocieze în continuare mandatul și de aceea și-a adus tot consiliul de administrație, dar mai ales pe prim-viceguvernator (Florin Georgescu – n.r.), care este considerat un specialist de foarte bună calitate, dar unul de stânga, mai apropiat de PSD decât oricare alții. Și știind că percepția pe care o are acum BNR în momentul de față, de partid de opoziție, probabil că s-a temut că va fi o dispută între majoritatea PSD-istă și opoziție. Ăsta este motivul pentru care a venit atât de blindat. Realmente, cred că a fost surprins de faptul că n-au fost decât trei senatori în sală (niciunul de la PSD), dar cred că a înțeles mesajul”, a arătat fostul consilier onorific al lui Mihai Tudose.

În aceeași ordine de idei, Gheorghe Piperea a făcut apel la Liviu Dragnea și la oamenii acestuia să îl înlocuiască pe Mugur Isărescu de la conducerea BNR, avertizând că în caz contrar s-ar putea intensifica opoziția Băncii Naționale față de actualii guvernanți roșii.

„Părerea mea este că cei de la PSD, dacă n-au făcut-o din pură ignorare a realității, a fost o întoarcere a spatelui în mod voluntar. Când a fost Dragnea întrebat în ziua respectivă ce s-a întâmplat, a atras atenția asupra faptului că a fost stabilitate, că a cam stat domnul Isărescu 26 de ani în poziția asta și că trebuie să facem o corecție. A fost vorba de 28 de ani, minus anul acela 2000, în care a fost în același timp premier și guvernator al Băncii Naționale. Deci părerea mea este că i s-a trimis un mesaj.

Dar sper ca PSD să aibă suficient curaj să-l schimbe nu în 2019 (când îi expiră mandatul), ci acum. Dacă nu fac chestiunea asta, s-ar putea ca opoziția politică pe care o face BNR la PSD să le cauzeze niște lucruri destul de neplăcute domnilor de la PSD”, a afirmat Piperea.

Solicitat să precizeze cine i-ar putea lua locul lui Mugur Isărescu, profesorul universitar a subliniat că pot fi oricând găsiți succesori – atât în țară, cât și printre diaspora și chiar în rândurile cetățenilor străini.

Este absolut aberant ceea ce se întâmplă și eu sunt stupefiat când aud de la oameni mai mult sau mai puțin specializați: «Dacă-l dă pe Isărescu jos, pe cine punem în loc?» S-a terminat rezerva de valori ale acestei țări, ale diasporei românești?! Nu mai există oameni străini, expați care să se priceapă la economie, care să poată să preia poziția de guvernator al Băncii Naționale? Spre exemplu: Banca Angliei are ca guvernator din 2013 un canadian: Mark Carney.

Nu găsim în România valori? Părerea mea este că este autoflagelant să spui că n-avem valori care să înlocuiască anacronicii ăștia, faraonii aceștia din Consiliul de Administrație. Dar nu găsești nici măcar în diaspora?! Eu aș putea să vă dau cel puțin 5 nume. Poți oricând să faci o recrutare dintre marile nume din domeniul bancar. Poți – spre exemplu – să te gândești dacă nu cumva, fără salariul pe care-l are domnul Isărescu (și care depășește 30.000 de euro pe lună), fără celelalte câștiguri (din vânzarea de mere, de vinuri șamd), poți să-ți asumi acest risc: să plătești un expat cu 30.000 de euro pe lună, dar care să aibă realmente o țintă și să-l judeci în funcție de ținta respectivă? Că așa se face peste tot în lume! Nu îndeplinește acele priorități? Îl dai afară!

De ce nu s-ar aplica acest principiu în zona cea mai «de dreapta» (e BNR de dreapta cum sunt eu Papa de la Roma, pentru că este cea mai comunistă instituție. Dar hai să zicem că îi dăm eticheta asta, de «instituție de dreapta») cele mai de dreapta măsuri: un contract de management bine plătit, dar cu responsabilități care să însemne – cum spune Nicholas Taleb – punerea propriei piei în joc («skin in the game»)? În momentul în care nu și-a îndeplinit niciuna din responsabilitățile respective, îl demiți și îl înlocuiești. Nimeni nu este de neînlocuit! Românul are o vorbă: «Sunt pline cimitirele de oameni de neînlocuit»”, a spus Piperea.

În încheiere, juristul a făcut o paralelă între relația pe care au avut-o cu Securitatea Mircea Ionescu-Quintus și Mugur Isărescu, remarcând faptul că societatea nu l-a iertat pe seniorul liberal, în schimb a închis ochii la situația guvernatorului Băncii Naționale a României. În acest context, avocatul și-a reluat pledoaria pentru înlocuirea oficialului BNR, avertizându-i totuși pe guvernanții PSD-iști că ar putea izbucni noi proteste #REZIST.

Noi ne-am obișnuit cu chestia asta: cu cât omul este sfințit mai mult de loc (în contemporaneitate, vorba aia veche a românului, că omul sfințește locul, s-a inversat: locul sfințește omul), cu cât este mai Nefertiti (respectiv Keops) omul, cu atât minciunile sale sunt mai credibile, cu atât greșelile sale sunt mai ușor de acceptat. Spre exemplu: foarte multă vreme, un simbol al Partidului Național Liberal, domnul Quintus, a fost urmărit de o idee de acum 10-15 ani, că ar fi fost informator al Securității. Foarte multă lume nici măcar după ce a murit nu l-a iertat. Domnul Isărescu – printr-o recunoaștere clară, evidentă a sa – a fost nu colaborator, ci ofițer acoperit al Securității înainte de 1989. Nimeni n-a zis absolut nimic în legătură cu chestiunea asta (cu excepția a 2-3 nume), pentru că ne-am obișnuit ca locul acela pe care l-a ocupat 280 de ani să sfințească omul, iar greșelile, minciunile, incoerențele sale, orice lucruri negative să fie ușor de acceptat și de înlăturat. Ba chiar sunt convins că, dacă PSD-ul ar avea curajul să-l dea afară pe domnul Isărescu, s-ar putea să scoată niște #rezistenți în piață. Pentru că tot ceea ce vine de la PSD e «ciuma roșie», deci nu este credibil.

Cu toate astea, omul acesta are foarte multe de explicat inclusiv organelor de cercetare penală. Nici acum nu știm cu exactitate de ce Dumnezeu am luat noi, românii (și am plătit noi, românii, costurile), împrumutul din 2009 de la FMI și de la Comisia Europeană – care ar fi trebuit să fie 20 de miliarde de euro, dar a fost 12 și nu s-au întors decât vreo 2,5 miliarde de euro în economie; restul au fost băgați în rezerva Băncii Naționale, ca să permită băncilor să-și scoată niște bani. A redus rezervele minime obligatorii, a ținut euro la un curs fals foarte multă vreme, ceea ce a pemis băncilor să scoată niște bani din țară – acei bani pe care cică i-au băgat în țară în perioada 2009-2011 pentru minunata Convenție de la Viena, pe care domnul Isărescu a pus-o la punct cu băncile. Care convenție ce a făcut? «Stăm doi ani de zile liniștiți (pentru că după 2 ani tu îți poți băga în rezerva valutară bani pe care îi împrumută țara) și după aceea începem să ne scoatem banii din țară». Ar trebui să se pună niște întrebări!” a conchis Piperea.

Găsiți mai jos secvența, de la începutul filmării până la momentul 21:20:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *