Skip to content
Politică

Piperea, așteptări uriașe de la noua conducere CSM. Va face treabă omul lui Băsescu? EXCLUSIV

avocatura.com

Avocatul Gheorghe Piperea a acordat vineri o amplă declarație pentru PSnews.ro, în care și-a expus așteptările uriașe pe care le are de la noua conducere a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM): Simona Marcu (președinte) și Codruț Olaru (vicepreședinte).

CITIȚI ȘI:UPDATE A fost votat noul șef al CSM / Iohannis și Toader, față în față la ședință

Profesorul universitar a avut numai cuvinte de laudă la adresa Simonei Marcu, care i-a fost colegă de instanță în perioada 1994-1996, când Piperea a activat ca judecător la Judecătoria Sectorului 1.

Concret: fostul consilier onorific al premierului Mihai Tudose a precizat că așteaptă de la proaspăt votata șefă a CSM să restabilească ordinea în justiție – în special în ceea ce îi privește pe magistrați: independența judecătorilor și respectul procurorilor față de ierarhie (inclusiv față de ministrul Justiției); separarea carierelor celor două categorii de magistrați; avansarea în funcție de maturitatea în carieră etc.

„Pe domnul procuror nu-l cunosc personal. Pe Simona Marcu o cunosc personal – am fost colegi de judecătorie în anii ’94-’96. Este o juristă foarte bună, echilibrată. Și, de altfel, de la ea aștept exact acest lucru: să reechilibreze CSM-ul, pentru că în ultima vreme – chiar și când a fost vorba de majorități – s-a cam votat favorabil poziției impuse de procurori. Chiar dacă de regulă votau 4 judecători alături de cei 6 procurori, de fapt era vorba despre o modalitate de vot care era întotdeauna favorabilă procurorilor. Și vreau ca Simona Marcu să ia o poziție serioasă în favoarea reechilibrării, pentru că magistrații independenți – conform Constituției și conform CEDO – sunt judecătorii. Ei realizează justiția. Și vreau ca acest lucru să se vadă cât mai clar în acest mandat, pentru că este esențial pentru democrația din România. Procurorii nu sunt independenți; ei sunt supuși controlului ierarhic. Mai mult decât atât: ei sunt supuși autorității ministrului Justiției, iar acest lucru trebuie să se înțeleagă în sfârșit în România, pentru că asta spune Constituția și asta spune modelul francez al procurorului, pe care l-am importat în 1991, când s-a promulgat Constituția.

De asemenea, faptul că se separă la un moment dat carierele celor două categorii de magistrați nu înseamnă că se reduce rolul procurorului în sistemul judiciar, ci doar că el este pus acolo unde îi este locul: acela de a face ca legea în așa fel încât legea să fie respectată (prin prevenție), respectiv acolo unde ea este încălcată din punct de vedere penal, să se susțină acuzarea în fața judecătorului, care este singurul care trebuie să dea verdictul. Sper ca acest lucru să fie cât mai vizibil în 2018. Am încredee în Simona Marcu că va putea să poarte acest mesaj. Am văzut o poziție destul de curajoasă a sa la începutul mandatului de membru al CSM; am încredere că – mai ales că este de formație judecător de contencios administrativ și de la ICCJ – am încredere că nu va putea fi ușor convinsă de alte argumente decât cele legale și deontologice.

Asta aștept de la noua conducere – inclusiv de la domnul Codruț Olaru – să reimpună (pentru că este extrem de important pentru întreaga profesie de jurist) respectul față de modalitatea normală de avansare în carieră, mai ales pentru procurori. Pentru că, dacă în ceea ce îi privește pe judecători, de fiecare dată când se trece de la un grad profesional la altul sau de la o instanță inferioară la una superioară, se dă un examen extrem de dur, ar trebui ca acest lucru să se generalizeze, pentru că și la procurori este aceeași situație, numai că se aplică doar procurorilor obișnuiți. Din nefericire, nu se întâmplă acest lucru în cazul unor magistrați mai speciali, care, pe baza unui simplu interviu, saltă în grad de la procurori de pe lângă judecătorie la procurori practic echivalenți cu procurori de pe lângă curte de apel sau chiar Curte de Casație, sărind niște etape și ajungând să ancheteze cazuri extrem de delicate la vârste sub 30 de ani – lucru care uneori ne joacă nouă feste”, a detaliat Piperea.

În continuare, avocatul a dat exemple concrete de funcționare defectuoasă a parchetelor (în cazul concret: Direcția Națională Anticorupție) – și anume: fuga din România a lui Sebastian Ghiță, Puiu Popoviciu și Radu Mazăre. Altă nemulțumire a lui Gheorghe Piperea s-a referit la dublul standard care încă se întâlnește în instanțe. Mai precis, juristul s-a revoltat din cauza faptului că un dosar cu un prejudiciu uriaș (precum cel al lui Mazăre) a rezultat într-o condamnare la închisoare cu suspendare, în timp ce spețe mult mai puțin grave le-au adus inculpaților închisoare cu executare. De asemenea, profesorul universitar s-a arătat enervat de faptul că parchetele și instanțele ocolesc importante companii de afaceri (unele dintre ele multinaționale).

„Nu sunt omul care să se ascundă după degete: în ultima vreme, văd lucruri care mă umplu de obidă – cum ar fi marile eșecuri în cazurile Ghiță, Popoviciu și Mazăre. La un moment dat, eu am spus că este o foarte mare vină a DNA și a SRI în plecarea lui Mazăre din țară. Lumea m-a întrebat (unii naivi) ce treabă au SRI și DNA în privința asta? Au foarte mari atribuții! DNA-ul este cel care susține acuzarea. Dacă era un dosar pe rol împotriva lui Mazăre, unde se impusese un control judiciar, ar fi trebuit ca procurorul de la DNA să insiste să se impună și măsura de interdicția de părăsire a țării, pentru că este în Codul de Procedură Penală. Iar SRI-ul – care se ocupă cu interceptarea și monitorizarea noastră (chiar și discuția pe care o avem noi doi în momentul de față la telefon) – ar fi trebuit să știe că domnul Mazăre își pregătește plecarea în străinătate. Pe de o parte, ar fi trebuit să fie monitorizat Mazăre (iar nu noi – eu sau dumneavoastră). Pe de altă parte, s-a mai întâmplat în preajma Crăciunului să plece un cercetat penal celebru (domnul Ghiță) și – tot așa – s-a spus că e din cauza judecătorilor. Nu! Judecătorul nu poate să ia decât foarte rar măsuri dintr-acestea din oficiu. Tu, procuror, trebuie să ceri, dar în controlul judiciar să ceri nu doar obligația să meargă de câteva ori pe săptămână la polițist, să dai cu subsemnatul, ci și obligații normale, care să împiedice sustragerea de la urmărirea penală. De aceea, vinovăția principală le incumbă acestor două entități (DNA și SRI), dar și Ministerului de Interne. Însă Ministerului de Interne nu poată să interzică cuiva să iasă din țară, de vreme ce nu apare în bazele de date de la frontiere sau de la aeroporturi, de vreme ce nu are astfel de interdicții. Dar măcar cei de la Ministerul de Interne ar fi putut să spună că domnul Mazăre se pregătește să plece.

Domnul Mazăre este prezumat nevinovat în dosarele în care nu a fost condamnat, dar eu sunt enervat pentru că el este beneficiarul celebru al unei sentințe de condamnare la 4 ani cu suspendare. Eu m-am întrebat și mă întreb și acum: de ce 4 ani cu suspendare în cazul domnului Mazăre (unde se presupune că ar fi un prejudiciu de 114 milioane de euro, pe care același DNA nu a pus niciun sechestru), iar în cazul bătrânului (veteran de război – n.r.) de 92 de ani, care a fost prins pe tren traficând bilete gratuite, sau în cazul acelei femei care a furat din magazin cașcaval de 100 de lei ca să nu moară de foame copiii acesteia, se poate aplica o pedeapsă cu executare de 2 ani și jumătate? Această dublă măsură este lucrul care deranjează cel mai tare în sistemul judiciar românesc. Numai cei care nu vor să vadă lucrurile acestea nu le văd!

Și nu vorbim numai despre infractorii politici, ci și despre infractorii-persoane juridice: ăia care au banii necesari pentru a practica traficul de influență, cumpărarea de influență sau darea de mită. Aceste persoane juridice (unele dintre ele multinaționale) sunt în mod constant evitate”, a punctat Piperea.

În acest context, fostul judecător a subliniat că așteaptă ca noua conducere a CSM să restabilească responsabilitatea justiției, văzută drept un factor vital pentru independența ei.

„Ei bine, poate să facă CSM-ul ceva în această privință? Eu cred că acolo unde CSM-ul primește niște sesizări de dublu standard, de încălcări ale eticii și deontologiei, chiar și de încălcări ale legii de către magistrați, ar trebui ca poziția pe care o ia să nu mai fie aceea de politician (asta a făcut președintele CSM după august 2017) și să nu mai fie aceea de sindicat. Pentru că acest lucru este extrem de grav! Când faci așa ceva, pierzi ceea ce este fundamental pentru CSM (conform Constituției): calitatea de garant al independenței justiției. Dar independența nu există și n-are niciun sens fără responsabilitate! a tunat Piperea.

Revenind la cazul lui Codruț Olaru, Gheorghe Piperea și-a exprimat rezerva legată de faptul că acesta a condus DIICOT pe vremea lui Traian Băsescu.

„În ce-l privește pe domnul Olaru: probabil că are intenții bune, dar, având în vedere că a fost unul din oamenii domnului Băsescu, s-ar putea să am o mică reticență. În ce o privește pe Simona Marcu, n-am nicio reticență – sunt convins că o să facă treabă bună. Din păcate, mandatul e doar de un an”, a afirmat juristul.

Întrebat cum i se pare faptul că – tot pe vremea lui Traian Băsescu – Codruț Olaru a fost avansat rapid de la colonel la general, Gheorghe Piperea a răspuns ironic: „Probabil că domnul Băsescu a găsit o grămadă de merite profesionale pentru a-l face pe domnul Olaru general, așa cum a găsit Băsescu merite excepționale să-l facă general cu patru stele pe Oprea (care e «penal» acum – în sensul definiției domnului Iohannis) și așa cum a găsit domnul Băsescu merite excepționale și pentru Coldea”.

„Astea sunt lucruri care – după părerea mea – ar trebui să atragă atenția, deoarece cariere dintr-acestea fulminante nu se pot întâmpla decât în situații cu totul excepționale (de exemplu: de război). Adică cineva poate să fie la 43 de ani general de brigadă sau mareșal, dar cu condiția să aibă fapte de arme nemaipomenite. Altminteri, se lasă impresia că serviciile care au fost făcute au fost cu adevărat excepționale, dar nu pentru țară, fiindcă noi nu le-am văzut. Poate au fost pentru altcineva (pentru domnul Băsescu etc).

Oricum: îi urez succes domnului Olaru. Sper că mesajele pe care le primește din partea unor oameni care știu cum este sistemul acesta și vor să păstreze echilibrul vor fi interpretate corect și vor fi ca un fel de memento de fiecare dată când noua conducere a CSM va trebui să ia decizii”, a mai spus avocatul Piperea.

CONTINUAREA AICI: Piperea, apel către CSM: multe dosare, blocate aberant. Falimentul personal, implicații grele EXCLUSIV

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *