Skip to content
Politică

Pippidi, concluzii incomode: Combinația care a prăbușit Grecia ne e familiară!

www.jurnalistii.ro

Preşedintele Societăţii Academice din România (SAR), Alina Mungiu-Pippidi, într-un editorial pentru România Curată, a făcut o scurtă analiză a programelor electorale ale marilor partide politice.

Astfel, potrivit acesteia, programele partidelor ar fi trebuit să conțină o singură idee care să subordoneze totul- ”cum facem România competitivă”, idee total absentă în formularea acestora.

" "

Mai mult, profesor de politici publice, Alina Mungiu-Pippidi atrage atenția că ”sub Ponta s-a făcut un program de convergență cu zona euro” și este ”important să nu îl îngropăm”.

„Votanții au întotdeauna dreptate și au făcut cel mai adesea ce le-am cerut noi, elitele, să facă. Au votat contra lui Năstase cînd a trebuit, contra lui Băsescu cînd întrecuse orice măsură, pentru Klaus deși era protestant, neamț și avea pe atunci șase case și pentru Clotilde cînd nu știam de contractele ei cu statul, deși era franțuzoaică. Probabil ei au avut dreptate, și nu noi, cînd nu au vrut să se împace cu condamnarea primarului de Vălcea, Mircia Guțău, crezînd-o o manipulare. Guțău a cîștigat la CEDO și sentința lui se va casa, probabil”, își începe postarea Pippidi.

„Votanții au dreptate atunci cînd îi informăm. Că pînă la urmă doar asta putem face bine. Nu cred că pot fi manipulați ușor, pentru că buzunarul și locul de muncă al fiecăruia îi e mai aproape decît televizorul. La fel, absența nepoților din sufragerie pentru că sunt la Palermo, nota de plată la întreținere și costul unei înmormîntări.

Lista exhaustivă a problemelor de integritate ale candidaților fiind la ora aceasta publicată aici, vin la o vorbă demult promisă despre programele partidelor, din partea mea, în cealaltă capacitate pe care o am, profesor de politici publice care ține la țara lui. Și care nu ia bani de la Soros, nici cînd îi dă sfaturi. Cine ține să vadă declarația mea de interese, în ultimul an am lucrat pentru Banca Mondială, Consiliul European și guvernul suedez, pe lîngă contractul meu permanent la universitatea mea germană, unde iau salariu, în mare parte plătit de studenții mei prin taxe. Nu am, ca atare, nici un venit în România de zece ani și conflicte de interese zero, deși văd că trezesc mai multe suspiciuni decît dacă aș fi stipendiată de SIE, SRI sau ICR. Nu cred că l-ați crezut pe Ghiță, dar ca să știți.

Programele partidelor ar fi trebuit să conțină o singură idee care să subordoneze totul- cum facem România competitivă. Documentul lui Costin Borc e doar o copertă. În context european, e singurul lucru care contează. Nu cum creștem- Grecia a avut o decadă de creștere spectaculoasă, era pe locul întîi din Europa, cam cum suntem noi acum. Și nu a devenit mai competitivă, astfel că la prima ocazie s-a prăbușit.

Combinația care a prăbușit Grecia ne e familiară. O societate blocată de grupuri rentiere care împiedică orice schimbare, investiții neraționale, mai ales pe seama fondurilor europene, un sistem de educație eșuat și nereformabil, un gust pentru consum finanțat parțial din ce trimitea diaspora sau salarii neacoperite de performanță, căreia producția internă nu îi făcea față, deci mergea în deficitul de cont curent.

Așa suntem și noi. Numai ciprioții au copii mai analfabeți la testul PISA, unde și elitele au ajuns la patru la sută față de 16 la sută media europeană, pe restul i-am pierdut demult. 42 la sută nu înțeleg ce citesc, dar mafia profesorilor de română tot o ține cu sinonimul neologic la examene, și jumătate nu ajung să termine școala. Jumătate. Nu mai vorbim de ortografia celor care termină, că pun mai toți cratimă cînd scriu ”Vă duce-ți în Europa„, deși examinatorii nu au ratat nici un examen la care să nu îi întrebe despre rolul cratimei (în loc să le dea o listă cu cele mai frecvente zece situații unde ai de ales dacă o pui sau nu). Și nici un absolvent de universitate nu mai vrea să pună diacritice, pe lîngă că nu știe să facă o medie sau o mediană în Excel sau un ppt de nivel maimuță.

Ne lamentăm că nu am luat nimic din programul de investiți Juncker. De ce? Oricum suntem sub medie la absorbția din noul ciclu de fonduri europene, bine spre zero, noroc cu agricultura și banii nerambursabili dați de ministerul lui Ghinea pentru SRI. Am absorbit tot și am ajuns la banii lui Juncker? Nu aveam cum să îi luăm, pentru că sunt bani pentru parteneriate public privat. Ca să ai așa ceva, trebuie să ajungi mai întîi la separația public-privat, cu care încă luptăm din greu. Adică luptă DNA și ANI, nu văd în rest semne de extenuare ale cuiva. Cum puteam noi lua vreun ban, cînd în primul rînd nu am produs nici un parteneriat public-privat (marele șmen al autostradei Comarnic-Brașov nefiind rambursabil, altele nu mai erau pe țeavă), cînd nu am fost în stare să co-finanțăm previzibil nici proiectele existente, și cînd nu există acțiune colectivă pe zona administrație-business, numai din cea necuvenită. Singurii noștri exportatori competitivi sunt firme europene. Singurele noastre gesturi prin Parlament au fost să obligăm supermarketurile să vîre cu sila cincizeci la sută produse necompetitive pe rafturi și să pună din buzunar diferența.
Ca să vă dați puțin seama cum arată proiectele care au cîștigat, două extreme. Una, din țara cea mai dezvoltată, Suedia. Proiectul suedezilor e un hub al orașului Gothenburg, din Suedia, care vine cu trei mari programe prin care se vrea încurajarea mediului antreprenorial, antreprenoriatul in educatie – program prin care peste 20.000 de elevi au fost îndrumați să scrie cîte o carte, să o publice, să o promoveze și să o vîndă in cadrul celui mai mare tîrg de carte dedicat copiilor, din Suedia, Lansează-ti propria afacere – cursuri dedicate migranților refugiati, antreprenori cîndva în țara lor natală, Dezvoltă-ti propria afacere – programe de training despre tot ce ține de dezvoltarea unei afaceri, precum: marketing, negociere si branding. Iar vecinii noștri sîrbi, care sunt doar țară candidată, au cîștigat cu proiectul The Lime Trees & Honey Bees, care încurajează micile afaceri din domeniul apiculturii.

Ca să cîștigi, trebuie să ai o mare competiție de asemenea idei și inițiative acasă. Trebuie să concepi școala ca pe o avangardă a vieții, care încurajează creativitatea și dă șanse egale tuturor”, a mai adăugat Alina Mungiu-Pippidi.

Citiți articolul integral AICI

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *