Skip to content
Politică

Pippidi: Tot ce se spune în țară despre Europa cu mai multe viteze e dincolo de știre falsă!

Preşedintele Societăţii Academice din România (SAR), Alina Mungiu-Pippidi, într-un editorial pentru România Curată, face o analiză asupra proiectului ”Europa cu două viteze”, devoalând și posibilele scenarii care ar putea fi luate în considerare.

Astfel, potrivit acesteia tot ce se spune în România despre Europa cu mai multe viteze e dincolo de știre falsă, e un amestec de ignoranță completă asupra a cum funcționează UE, a ce ne-am angajat noi deja, precum și a ce e necesar ca să salvăm continentul.

Profesor de politici publice, Alina Mungiu-Pippidi susține că ce se va ”decide” la aniversarea Tratatului de la Roma, va fi ”o variantă modestă, cu o transpunere în practică și mai modestă”.

”În anul 2007, produsul intern brut al României per capita era de 43% din media UE, iar la sfîrșitul anului 2015, PIB per capita în România a ajuns la 57% din media UE, conform Eurostat. Experții atribuie mare parte din acest salt (asta e convergența, dacă nu știați) intrării masive de fonduri europene în România. 70% din investiţiile publice din România sunt realizate din fonduri europene. În fiecare an, după primul, balanța a fost pozitivă pentru noi, și altfel cum s-ar putea explica această prindere din urmă altfel decît cu noi în cîștig, an după an? Dacă miliardul de euro dat pe universități a fost aruncat din punct de vedere al performanței, tot a plătit salarii mai bune unei generații întregi, dacă miliardele pe agricultură nu au transformat agricultura, tot au ținut în viață pe fermieri. Dacă la mediu, unde ne pusesem țintă modestă opt la sută beneficiari ai unor sisteme îmbunătățite de management al deșeurilor (citește ”ai oricăror sisteme”) s-a realizat 0.3 pe declaratelea, e vina UE? Ca și în cazul Greciei, dacă performanța anterioară a unei țări e slabă, fondurile europene se duc pe consum. Dar asta nu înseamnă că lumea nu trăiește mai bine, chiar dacă țara nu devine mai performantă, deci scopul pentru care românii sunt numărul unu proeuropeni în Eurobarometru a fost atins. Ca să fiu mai clară, dacă îi dai unui om needucat cinci mii de euro pe an, numai puțini vor plăti cu banii ăștia un curs să își upgradeze educația și consecutiv, serviciul, omul care stătea prost cu educația o să se îmbrace, o să plătească abonamentul la cablu să vadă Las Fierbinți și meciurile, etc. Dar asta nu e vina cui îi dă cinci mii de euro, și e oricum un cîștig că omul e mai spălat, mai bine hrănit, și așa mai departe.

Integrarea europeană e o afacere bună pentru noi. Indiscutabil. Un cadou al sorții. Dar Europa se schimbă. Că nu are de ales. Și, cum spune prietenul meu Ivan Krastev, în timpuri de criză, supraviețuirea devine principala sursă de legitimitate. Și cum doi foști comisari europeni au ratat să să vă explice, clar și pe înțelesul tuturor, ce se întîmplă cu proiectul european, o să încerc eu. Cu regretul că nu are Corina Crețu voce deloc, că era treaba ei, și pentru prima oară am auzit-o spunînd ce trebuie zilele astea, dar autoritatea ei în România nu prea există”, scrie Pippidi.

Citiți AICI articolul complet semnat de Preşedintele Societăţii Academice din România (SAR), Alina Mungiu-Pippidi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *