Skip to content
Politică

Pîrvulescu descifrează adevărata semnificație a vizitei lui Hollande EXCLUSIV

radioiasi.ro

Analistul poltic Cristian Pîrvulescu a explicat pentru PSnews care sunt semnificațiile pe care vizita președintelui Francois Hollande în România le aduce, în actualul context european.

„Este un episod important pentru că este prima vizită a unui președinte francez de mai bine de 20 și ceva de ani (de la vizita lui Francois Mitterand) ceea ce este remarcabil. Acest lucru arată interesul Franței pentru România, pentru că, după cum văd, calendarul încărcat este cel al președintelui francez. Trebuie să privim această vizită, însă, și în contextul reformei Uniunii Europene. Desigur, are și o importanță economică, politică și în contextul crizei europene declanșate de Brexit. Eu folosesc termenul de criză, în sensul etimologic, și anume în sensul de șansă, de problemă care poate duce la rezolvarea unor dificultăți. Or, este nevoie de un nou impuls pentru Europa. Se discută despre un plan de reformare a instituțiilor europene. Acest plan a fost, în mare măsură, negociat între Germania, Franța și Italia, la sfârșitul lunii august, urmând să fie supus dezbaterii statelor membre, pe 16 septembrie, la Bratislava, deci la sfârșitul acestei săptămâni. Or, acesta este contextul în care se face vizita și sunt convins că acest subiect va fi atins, în condițiile în care România joacă un rol important. Joacă un rol important pentru că în Europa de Est asistăm la crearea unui bloc pe care îl putem numi „blocul iliberal”, un bloc care are ca lider Ungaria, format din patru state: este vorba despre așa-zisele state ale grupului de la Visegrad. România nu li se poate asocia, deși a fost tentată de acest lucru. România nu poate încerca, deși prim-ministrul Cioloș a avut această intenție (sau, oricum, a expus această idee), nu poate încerca nicio relație bilaterală, în interiorul Uniunii Europene, cu Polonia. Diferențele în ceea ce privește democrația sunt evidente. Și-atunci, România poate să contribuie la întărirea unei anumite linii, la Bratislava. După câte știu eu, România nu militează pentru Europa în două sau mai multe viteze. În realitate, Europa este în mai multe viteze și în momentul de față un exemplu este chiar România, unde mecanismul de verificare și control există. România și Bulgaria sunt într-o altă viteză decât celelalte 26 de state europene. Sau 25, dacă scoatem Marea Britanie. Atunci, vă dați seama că încercarea de a atrage România de partea occidentalilor, a viziunii occidentale, există, dar trebuie să existe și niște argumente solide, pentru că România riscă să rămână singură în zonă. Vedem că există o încercare de izolare a României: nu ne putem baza pe Bulgaria – am văzut reacțiile prim-ministrului bulgar, Boiko Borisov, în celebra dispută legată de flota de la Marea Neagră. Și atunci, ce se poate oferi României? Este vorba despre o activitate diplomatică intensă, din punctul acesta de vedere. România nu cred că și-a schimbat până astăzi perspectiva și rămâne adepta unei Europe într-o singură viteză, care, sigur, trebuie să se integreze din ce în ce mai mult, ceea ce va face ca, la Bratislava, probabil, să asistăm la o confruntare. Gândiți-vă că pregătirea acestei confruntări a fost făcută și de ministrul de Externe luxemburghez, care declara ieri, într-un interviu, că Ungaria trebuie scoasă din Uniunea Europeană, cel puțin pentru o perioadă, din cauza nerespectării cadrului legal al statului de drept. Asemănătoare este și situația Poloniei, care se află sub ancheta Comisiei Europene pentru încălcarea statului de drept”, a declarat Pîrvulescu, în exclusivitate pentru PSnews.

Analistul politic a comentat și ipoteza înaintată de AFP, potrivit căreia, în ochii Franței, România se diferențiază de alte state din Europa Centrală, precum Ungaria și Slovacia, cărora președintele francez le-a reproșat că nu își asumă „responsabilitatea europeană”.

CITIȚI ȘI: Semnificații ale vizitei lui Hollande în România: Europa pe care o vrem pentru mâine

„Nici România nu și-a asumat responsabilitatea europeană. România, din punctul de vedere al cotelor privind refugiații, s-a aflat pe aceeași poziție cu statele din grupul de la Visegrad. Deci, nu aș vorbi doar despre Ungaria și Slovacia, ci aș vorbi despre întreg grupul de la Visegrad: și Cehia, și Polonia. Aș privi cu foarte mare atenția Croația, unde, duminică, 11 septembrie, au avut loc alegeri anticipate și unde aceeași grupare politică care demisionează în urma unui scandal a câștigat alegerile; orientarea vechiului guvern era o orientare liberală, dar, între timp, a avut loc o schimbare  de președinte la Uniunea Democratică (principalul partid al Croației), președinte care este europarlamentar și care este mult mai centrist. Deci, întrebarea este: va rămâne sau nu va rămâne Croația în zona statelor iliberale? Este o întrebare importantă în vederea reformelor despre care vorbeam mai devreme. Pentru că România nu va abandona punctul de vedere, cu care personal nu sunt de acord, dar discutăm acum despre tendințele statului referitoare la cotele de refugiați. Dar a acceptat decizia Comisiei Europene și a Consiliului European, însă, așa cum ne așteptam, nu este vorba despre un mare număr de refugiați cu care s-a ales România. Din informațiile pe care le am, și cred că sunt destul de bune, la sfârșitul săptămânii trecute erau 160 de refugiați care ajunseseră. Nu există o problemă reală a refugiaților, ceea ce face ca acest subiect să nu fie un subiect de campanie, cel puțin în momentul în care noi discutăm, în România, așa cum se întâmplă în Ungaria vecină, așa cum s-a întâmplat în Croația, unde populiștii au profitat masiv de fricile oamenilor obișnuiți legate de fluxul migraționist”, a explicat comentatorul politic.

Chestionat în legătură cu decorarea lui Hollande de către președintele Klaus Iohannis, Pîrvulescu a oferit câteva linii de interpretare ale acestui gest:

CITIȚI ȘI: Zi istorică: Iohannis l-a decorat pe președintele Franței

Este o chestiune normală. Relațiile României cu Franța sunt relații bune, istorice, de mai bine de 300 de ani. Franța, într-un fel. a ghidat traiectoria României, a sprijinit apariția statului român, încă din secolul al XVIII-lea, încă dinainte de Revoluția franceză, încă din perioada fanariotă (ca să fiu mai exact). Or, aceste relații trebuie, simbolic, premiate. Nu trebuie să dăm o semnificație excepțională: intră în aria de protocol, absolut normală, în cadrul unui astfel de vizite. Este vorba despre un stat care este membru permanent al Consiliului de Securitate, este vorba despre o putere europeană – deci, o astfel de situație era normală”, a afirmat Cristian Pîrvulescu.

Nu în ultimul rând, politologul a comentat asfaltările „pompieristice” care s-au făcut cu doar câteva zile înainte de venirea liderului francez:

CITIȚI ȘI: Asfaltare pompieristică pe Șoseaua Măgurele, ca pe vremea lui Ceaușescu EXCLUSIV FOTO

„Mai bine mai târziu decât niciodată! Oricum, asfaltarea nu este făcută de președinte; este vorba despre autoritățile locale și despre administrația centrală care contrlează această situație. Este nefericit că prezentăm o astfel de imagine și că nu avem o infrastructură care să fie onorabilă oricând și că nu putem asigura aceleași lucruri și pentru cetățeni. Din punctul acesta de vedere, putem spune că este bine ca aceste vizite să aibă loc mai des că poate, cine știe, autoritățile vor asfalta mai mult”, a conchis Cristian Pîrvulescu.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *