Skip to content
Societate

Piscoş, dumade şi pampuşte: Expresii româneşti pe care, cel mai probabil, nu le-ai auzit niciodată

Inquam Photos / Ghita Porumb

Că limba română e bogată am auzit încă din primii ani de școală. Dar dacă nu ești din Transilvania, cel mai probabil n-ai auzit de laibăr și pihă, dacă nu ești din Oltenia, nu știi de drâmboiat și fițărie, iar dacă nu ești moldovean de loc, sigur nu te pricepi să folosești un brighidău. Iată mai jos o listă de expresii românești pe care, foarte probabil, nu le-ai știut niciodată:

În sudul României, în Oltenia, un om supărat e drâmboiat, iar dacă se vaită, se olicăie. Tot în Oltenia, poți să dai cu bâzdoaca (bâta) în cârpător (tocător) sau să te dai în dăinăuș (leagăn) ca un fițăros (fițos). Și să ai grijă că dacă vine hala (vijelia) îți face urliște (dezordine, harababură) prin țurle, adică prin clăile de coceni.

În Transilvania, pe de altă parte, ar trebui să fii bolund (nebun) să mănânci clisă (slănină), piscoș (murdar) sau moscoș (și mai murdar) pe mâini. Poți încerca, însă, o silvoiță (magiun de prune), poate și un badog (bidon) de vin. Dar nu prea mult, în caz că nu vrei să pici în, să mă scuzați, futelniță, ceea ce înseamnă pat.

Că tot veni vorba de alcool, în Moldova, rachiul de perje (prune) din prima distilare, zis arămoi, fuză sau șum, se folosește doar la frecție, nu se bea. Cât despre mâncare, poți încerca niște dumade (roșii), o tocană cu mirosuri (condimente), poate și niște ouă încondeiate cu chișița (chiar condeiul cu care se fac ouăle de Paști), că tot vine Înălțarea.

În Bucovina se fac pampuște (gogoși) bune, merg bine după o porție de scrâjele (cartofi fripți) făcută în cuhnie (bucătărie). Tot acolo, un băiat răsfățat e ceea ce se cheamă un buiac, fetele se îmbracă în șpigniță (fustă), un gealău e o rindea, iar șperla e praful care se pune pe draniță (șindrilă mai mare).

Limba română și mâncarea

Că românul nu mai e frate cu codrul, ci cu mâncarea se vede la fiecare zi de sărbătoare, fie ea legală, religioasă, mireană sau doar o punte guvernamentală între ele. De altfel, limba română are o sumedenie de expresii în care folosim mâncarea pentru a sublinia, de fapt, cu totul altceva, de exemplu: a îngrășa porcul în ajun, a rânji fasolea, a sta cu un ochi la slănină și cu altul la făină, brânză bună în burduf de câine.

De altfel, nouă românilor ne stă atât de mult mintea la mâncare, că atunci când vedem un copil drăgălaș spunem adesea, vai, e atât de frumos, că-mi vine să-l mănânc! Sau, la polul opus, să nu superi un român, că te mănâncă cu fulgi cu tot! Probabil pentru că și tu i-ai mâncat sufletul până atunci.

„Like an old lady with a machine-gun”

Sau ca baba și mitraliera. În limba română sună bine, ne-am obișnuit cu expresiile noastre, dar încercați să le traduceți unui străin.

Un site britanic a realizat o listă cu câteva din cele mai populare vorbe româneşti, după ce un român din echipă a dezvăluit o listă de fraze folosite adesea de compatrioţii săi. Iată ce a ieșit:

– „Se uită ca pisica-n calendar”. Engleză: „Stare like a cat at a calendar”

– „Umblă cu cioara vopsită”. Engleză: „Walking with the painted crow”

– „Televizorul are purici”. Engleză: „The TV has fleas!”

– „A făcut din ţânţar armăsar”. Engleză: „Making a stallion out of a mosquito”

– „Plimbă ursul”. Engleză: „Walk the bear”

– „A avea pitici pe creier”. Engleză: „You have dwarfs on your brain!”

– „A călca pe bec”. Engleză: „You stepped on a lightbulb”

– „Are un morcov în fund”. Engleză: „He has a carrot in his bum”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *