Skip to content
Politică

Pistol la tâmpla PNL: al treilea judecător NU crede în lacrimile lui Orban EXCLUSIV

cotidianul.ro

Redacția PSnews.ro vă prezintă mai jos ce s-a întâmplat în procesul fostului vicepreședinte al PNL Ludovic Orban, în special argumentele judecătorului care îl vrea condamnat pe politician.

Amintim că pe 31 ianuarie un complet de 3 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) l-a achitat în primă instanță pe vicepreședintele PNL Ludovic Orban în dosarul în care Direcția Națională Anticorupție (DNA) îl trimisese în judecată sub acuzația de folosire a influenței în scopul obținerii unor foloase necuvenite. Dosarul a pornit de la denunțul omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu, care a susținut că politicianul – care candida în acel moment la Primăria Capitalei – i-ar fi cerut 50.000 de euro pentru promovare media la B1 TV și Realitatea TV. Sentința completului de 3 judecători ai ICCJ nu este definitivă, iar Ludovic Orban ar putea fi condamnat sau achitat la apelul ce va fi judecat de către un complet de 5 magistrați.

(Găsiți AICI motivarea ICCJ a achitării.)

Chiar dacă Ludovic Orban a fost achitat de doi dintre judecătorii din complet, al treilea magistrat a făcut opinie separată. Partea interesantă este că, deși toți judecătorii au fost de acord cu existența faptei și cu ideea că Ludovic Orban a fost autorul ei, opinia separată s-a referit la folosirea efectivă a influenței politice. Cu alte cuvinte, cei doi magistrați care au optat pentru achitarea lui Orban nu au contrazis existența faptei, ci felul în care DNA își construise acuzarea.

Decizia unanimă a judecătorilor în privința faptei

Spre deosebire de judecătorii Geanina Arghir și Daniel Grădinaru, magistratul Ștefan Pistol s-a pronunțat pentru condamnarea lui Ludovic Orban la un an de închisoare cu suspendare.

Presa a relatat deja pe larg argumentele celor doi magistrați care s-au pronunțat pentru achitare. Ceea ce ne interesează acum, însă, sunt explicațiile celui de-al treilea judecător, care a făcut opinie separată.

Mai întâi, trebuie să scoatem în evidență că toți cei trei judecători s-au pus de acord că fapta pentru care Orban a fost trimis în judecată există și că PNL-istul este autorul ei.

„În urma deliberării, în unanimitate, membrii completului de judecată au stabilit: 1) că fapta pentru care inculpatul O. a fost trimis în judecată există în materialitatea ei; 2) că inculpatul O. este persoana care a săvârşit fapta care formează obiectul judecăţii.

În consecinţă, având în vedere că a existat unanimitate în sensul existenţei faptei şi a persoanei care a săvârşit-o (această persoană fiind inculpatul O.) nu se impun menţiuni separate, altele decât cele din opinia majoritară”, se arată în motivarea obținută de către PSnews.ro.

În plus, magistratul Ștefan Pistol subliniază faptul că nici măcar Ludovic Orban nu a contestat existența faptei pentru care a fost trimis în judecată.

„De altfel, nici inculpatul O. nu a contestat existenţa faptei în materialitatea ei, aşa cum aceasta a fost expusă în rechizitoriu, ci doar a făcut – în cursul cercetării judecătoreşti şi a dezbaterilor – aprecieri personale cu privire la împrejurările săvârşirii faptei, la semnificaţia unor cuvinte şi expresii folosite, etc”, scrie Pistol.

În aceste condiții, în opinia separată, judecătorul își propune să demonstreze că Ludovic Orban și-a folosit influența politică.

„Opinia separată a fost generată de faptul că, în opinia majoritară, inculpatul O., în realizarea faptei pentru care a fost trimis în judecată, nu s-ar fi folosit de influenţa pe care o deţinea în calitate de prim–vicepreşedinte al unui partid”, arată oficialul ICCJ.

Cu alte cuvinte: nici magistrații, nici inculpatul nu au contestat existența faptei și autoratul, aspectul pe care judecătorul Ștefan Pistol vrea să îl demonstreze rămânând cel legat de încadrare – adică dacă respectiva faptă a fost sau nu cea prin care DNA a considerat că Ludovic Orban încălcase legea.

Argumentele magistratului

În primul rând, Ștefan Pistol apreciază că Ludovic Orban și-ar fi putut exercita influența asupra lui Tiberiu Urdăreanu și în afara structurilor partidului, nefiind nevoie de o relație ierarhică între cei doi.

„Este neîntemeiată apărarea inculpatului în sensul că «nu a existat o relaţie ierarhică» între el şi martorul-denunţător (deci nu ar fi realizată o condiţie a tipicităţii faptei pentru a constitui infracţiune), «influenţa» putând fi exercitată şi în afara structurilor partidului, faţă de diferite persoane fizice sau juridice”, a detaliat Pistol.

De asemenea, Pistol a scris în motivare că lui Orban i-a aparținut inițiativa demersului pe lângă Urdăreanu.

Totodată, magistratul a reliefat lipsa de transparență a acțiunilor, fapt de care ar fi fost conștient însuși PNL-istul și care reiese din caracterul echivoc al convorbirilor dintre omul politic și cel de afaceri. Anume echivocitatea a fost recunoscută chiar de către apărarea lui Ludovic Orban, subliniază Ștefan Pistol în motivare.

Astfel, concentrându-se pe replica „Iar aici numai noi doi știm” a lui Orban, Pistol argumentează că acesta era conştient de netransparenţa şi nelegalitatea demersului său din postura funcţiei de conducere avută în partid dar, deopotrivă, şi a candidaturii sale pentru primăria Capitalei. Este rezonabilă motivaţia martorului denunţător cu privire la realizarea înregistrărilor: acesta era el însuşi în curs de cercetare într-un alt dosar şi, la rândul său, se temea de atragerea sa într-un context cu posibile consecinţe penale nefavorabile”.

Stenograme relevante

Magistratul își susține argumentele legate de faptul că Ludovic Orban a avut inițiativa demersului pe lângă Tiberiu Urdăreanu, citând stenogramele depuse la dosar:

„O.: Te caut eu săptămâna viitoare! Te mai caut eu săptămâna viitoare şi-ţi spun exact! Îţi arăt…

O.: Şi mai bem o cafea. Eu îţi spun… pe la sfârşitul săptămânii viitoare îţi spun exact cum stau, care-i…

O.: Te sun săptămâna viitoare, nu ?

O.: Te sun joi şi…

U.: Da.

O.: Îţi spun exact astea…

U.: Deci…

O.: Şi te gândeşti şi tu la ordinul de mărime şi ne… vedem.

U.: Ia zi! Te-ai gândit cum să… ce pot să… ?

O.: Îm? 50…

U.: 50 ?

O.: Îhî!

U.: Şi cum, cash ? O.: Cum altcumva !”

Alte stenograme sunt folosite de către magistratul ICCJ pentru a argumenta caracterul ilegal și netransparent al demersului întreprins de către Ludovic Orban:

„O.: Pentru că şi eu la rândul meu sunt… un personaj monitorizat.

O.: Obligaţiile! Media on line. Astea două sunt şi în precampanie şi în campanie. În campanie eşti limitat. În campanie, n-ai un buget decât… ca primar general nu poţi cheltui decât 100.000 de euro. Că nu aia e, că de fapt… Iar dacă vreau să am canale deschise de… Realitatea, B 1, România TV nu mă interesează, Antena 3 mă interesează în schimb, cum să zic… cu apa-n gura, profită de ocazia asta …

O.: Iar aici numai noi doi…

U.: Păi îţi dai seama că la mine… eu o să îi scot… ne mai intrăm în detalii. Nu bag nici firma, nu bag nimic…

O.: Nu…E bine!

U.: Şi… cu televiziunile cum faci?

O.: De aia trebuie aşa!

U.: Da?…

O.: Despre ce vorbim?

O.: Atuncea ţi-i pregătesc în nişte tranşe.

O.: Exact.

U.: 10, 15, 20.

O.: Aşa, aşa. Mă suni când ai o…

U.: Bine. Dar aşa, ca urgenţă, cât? L.: Mi-ar trebui cam spre sfârşitul săptămânii viitoare, începutul săptămânii celeilalte…

U.: O primă tranşă… O.: Sunt nişte…

U.: Da.

O.: Ştii, măcar aşa, pentru încredere! Să vadă omul că începe…”

Întrebări fără răspuns legate de instrumentarea cazului de către DNA

Din rechizitoriu și din motivarea sentinței, se pare că ne uităm la un mecanism infracțional prin care un politician de rang înalt în propriul partid (care, pe deasupra, candida la a doua funcție din România ca bazin electoral) i-a cerut bani unui afacerist și ar fi urmat să plătească aceste sume la negru unor televiziuni, după cum reiese chiar din stenogramele depuse la dosar (pe care le puteți citi pe larg AICI, în motivarea ICCJ).

Astfel, se naște întrebarea dacă nu cumva speța s-ar fi putut ramifica, iar DNA să fi început investigarea unor presupuse alte fapte – de exemplu: evaziune fiscală, spălare de bani, finanțare ilegală a partidului etc.

Ce va face PNL într-o astfel de situație?

Am insistat mai sus asupra aspectului recunoscut atât de către toți judecătorii, cât și de inculpat însuși: fapta pentru care Ludovic Orban a fost trimis în judecată există, iar fostul deputat PNL este cel care a comis-o. Rămâne, desigur, de stabilit dacă a fost sau nu corectă acuzarea DNA în legătură cu respectiva faptă. Nu de alta, dar ținem să subliniem faptul că omul politic a fost achitat strict pentru încadrarea cerută de către DNA – dacă încadrarea ar fi fost alta, problema s-ar fi complicat.

Cu toate acestea, se pune o întrebare morală: ar trebui sau nu ca Orban să facă un pas în spate de la candidatura pentru președinția PNL, până la lămurirea definitivă a propriei situații? Concret: Statutul PNL prevede că persoanele care au fost condamnate în primă instanță își pierd funcția de conducere, iar cele condamnate definitiv își pierd chiar și calitatea de membru. Subliniem faptul că discuția aici nu se poartă în termeni juridici, ci etici: chiar dacă nu ești condamnat propriu-zis în primă instanță, DAR tu însuți ai recunoscut existența faptei pentru care ai fost trimis în judecată, ți se aplică sau nu Statutul PNL din punct de vedere moral?

În plus: cum ar putea fi privit într-o țară occidentală, cu o democrație consolidată, un politician care are cu un afacerist discuții precum cele consemnate în stenogramele Orban-Urdăreanu?

Per ansamblu, întrebarea la care trebuie să răspundă mai-marii PNL este: poate fi formațiunea lor un partid modern, reformat, departe de orice suspiciuni care ar plana asupra unor membri marcanți?

Și – mai important -: cu un președinte precum Ludovic Orban, care ar mai fi deosebirea dintre PNL și PSD, având în vedere că Liviu Dragnea (liderul social-democraților) a fost condamnat definitiv exact pentru aceeași faptă care i se impută lui Orban: folosirea influenței politice? În ce fel s-ar mai simți liberalii îndreptățiți să facă opoziție la un partid care le-ar putea reproșa faptul că ei înșiși tolerează în fruntea lor un politician care negociază pe ascuns cu un afacerist ca să primească o sponsorizare de campanie, iar ulterior acei bani să fie dați la negru către niște televiziuni, pentru promovare electorală? Este pregătit PNL să accepte crearea unui precedent de tip Dragnea, care să maculeze imaginea partidului, în contextul în care politicienii liberali ar trebui să facă opoziție fățișă practicilor patentate de către actualul șef al PSD?

1 comentariu la “Pistol la tâmpla PNL: al treilea judecător NU crede în lacrimile lui Orban EXCLUSIV

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *