Skip to content
Economic Știri

Planul pentru adoptarea monedei euro prevede schimbări majore ale sistemului bancar. Ce modificări ar trebui să urmeze

Pregătirea trecerii la euro nu aduce doar puteri sporite pentru inspectorii de la Antifraudă, în controlul firmelor, dar, așa cum arată Planul Național de Adoptare a Monedei Euro (PNAME), document de 90 de pagini publicat pe site-ul Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), sunt de așteptat și schimbări importante în sistemul bancar românesc.

Astfel, documentul prevede că ”în ultimul deceniu, sectorul bancar a devenit tot mai mic (fiind pe ultimul loc în UE ca pondere a intermedierii raportate la PIB), cu rol modest în susţinerea creşterii economice şi finanţând cu precădere sectorul guvernamental şi sectorul populaţiei.

Incluziunea financiară are la rândul său spaţiu de ameliorare. În perioada menţionată, ne aşteptăm la schimbări semnificative în sectorul bancar românesc urmare: aderării la Uniunea Bancară, consecinţelor procesului de rereglementare pe plan internaţional, consolidării prezenţei fintech-urilor, majorării riscurilor cibernetice, eficienţei operaţionale mai scăzute în rândul anumitor categorii de instituţii de credit etc.

Sunt provocări pe care băncile ar putea avea dificultăţi în a le gestiona, aşa cum rezultă şi din răspunsurile la chestionarele trimise periodic conducătorilor de bănci din România însărcinaţi cu gestionarea riscurilor.

În consecinţă, o strategie de dezvoltare a sectorului bancar ar avea ca scop să ofere o orientare pentru a face faţă acestor provocări şi de a stimula creşterea gradului de intermediere şi de incluziune financiară, acoperind şi domeniile rezoluţiei bancare, reglementării şi supravegherii prudenţiale sau infrastructurii sistemelor de plăţi.”

De asemenea, trecerea la euro nu se poate face fără o îmbunătățire semnificativă a gradului de educație financiară al populației, se mai arată în document: ”doar circa 22% dintre adulţii din România sunt educaţi din punct de vedere financiar, ponderea fiind una dintre cele mai mici la nivel european. Asociaţiile profesionale ale entităţilor de pe piaţa financiară consideră că analfabetismul financiar este al doilea factor ca importanţăce afectează intermedierea financiară.

Circa jumătate dintre adulţi nu au încredere în sistemul financiar, procent care este unul dintre cele mai ridicate din regiune.

Încrederea faţă de sistemul financiar a scăzut dramatic în timpul crizei financiare şi nu a revenit încă pe deplin. În ultimii ani agenda de educaţie financiară a fost promovată intens de BNR, ASF, asociaţii patronale şi profesionale pe piaţa financiară şi alte instituţii locale, dar efortul trebuie susţinut în continuare.

Inclusiv rolul Băncii Naționale trebuie să fie schimbat, în perspectiva trecerii la euro, prevede documentul: ”România este singura ţară din Uniunea Europeană în care banca centrală are atribuţii privind supravegherea microprudenţială a instituţiilor de credit, fără a avea însă şi prerogative referitoare la protecţia consumatorului de produse şi servicii bancare.

Modelul instituţional întâlnit în statele membre este ca atunci când o autoritate are atribuţii în domeniul supravegherii instituţiilor de credit să exercite şi competenţe în domeniul protecţiei consumatorului (în mod exclusiv sau împreună cu alte autorităţi naţionale).

Pe plan european, problematica protecţiei consumatorului de servicii financiare devine tot mai sofisticată, în strânsă legătură cu creşterea gradului de complexitate a produselor oferite de către intermediarii financiari (ex. propunerea de directivă privind administratorii de credite, cumpărătorii de credite şi recuperarea garanţiilor reale).

Creşterea gradului de informare şi de protecţie a consumatorilor este importantă pentru stabilitatea financiară, iar pentru asigurarea coerenţei şi sinergiei în domeniul politicilor financiare este necesară o abordare unitară a aspectelor care vizează intermedierea financiară.

În ultimul an, BNR a făcut un prim pas în domeniul protecţiei consumatorilor, prin implicarea sa în asigurarea securităţii serviciilor de plată (Directiva 2015/2366 privind serviciile de plată).

Până în prezent, BNR şi-a asumat aspecte legate de protecţia investitorilor în instrumente financiare ale pieţei monetare şi valutare (Legea 126/2018 privind pieţele de instrumente financiare, ce transpune MIFID II).

De asemenea, prin urmărirea respectării plafoanelor tarifare stabilite de regulament (Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009 privind anumite tarife pentru plăţile transfrontaliere în Uniune şi taxele de conversie monetară), BNR şi-ar putea asuma aspectele de protecţie a consumatorilor de servicii de plată.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *