Skip to content
Politică

PLUS, partidul “furişat” în Parlament, dar îndestulat cu funcţii în Guvern şi la şefia Senatului

Inquam Photos/Octav Ganea

PLUS, formaţiune aflată la primul test electoral pentru Parlament, a reuşit, în urma alianţei cu USR, să obţină două portofolii de ministru, şefia Senatului, iar în Legislativ ar putea chiar să-şi facă inclusiv grupuri separate de cele ale Uniunii Salvaţi România.

PLUS, partid care a fost înfiinţat în decembrie 2018 şi care la aceste parlamentare a avut candidaţi comuni cu USR sub umbrela Alianţei USR-PLUS, a reuşit să obţină un număr impresionant de funcţii în urma ultimelor alegeri, chiar dacă nu e clară forţa formaţiunii. Cifrele seci arată că Partidul Libertăţii, Unităţii şi Solidarităţii, aflat în proces de fuziune cu USR, a obţinut 17 deputaţi şi 8 senatori (număr de parlamentari similar cu al PMP în 2016, când a avut 18 deputaţi şi 8 senatori). În cazul în care ar vrea, formaţiunea condusă de Dacian Cioloş şi-ar putea face şi grupuri parlamentare distincte de USR, în cazul în care ar dori acest lucru.

PLUS, care în continuare ia o parte din decizii în propriile foruri, nu la comun cu USR, a primit şefia Senatului pentru Anca Dragu, încă un loc în conducerea Camerei Deputaţilor, dar şi şefia a cel puţin două comisii parlamentare, pentru moment: Comisia de muncă de la Cameră, condusă de Oana Ţoiu, şi Comisia de muncă de la Senat, condusă de Ştefan Pălărie. Mai mult, cei din formaţiunea lui Cioloş au propus doi miniştri, pe Vlad Voiculescu la Sănătate şi pe Ciprian Teleman la Cercetare şi Digitalizare, din cei şase demnitari propuşi de Alianţa USR-PLUS în Guvernul Cîţu. Nu în ultimul rând, renunţarea lui Voiculescu la ocuparea funcţiei de viceprimar al Capitalei a arătat că PLUS se comportă ca formaţiune distinctă, nefiind de acord cu propunerea unui viceprimar din partea USR care să aibă mai multă experienţă, ci insistând să-şi pună un membru de partid.

„Adevărul” a consultat mai mulţi specialişti pentru a traduce semnificaţia rezultatelor PLUS şi modul cum aceştia au negociat funcţii în cadrul Alianţei. „Nu e primul caz de partid care se agaţă de o formaţiune mai mare. De exemplu, am mai avut PUR-ul lui Dan Voiculescu. Întrebarea este ce avem în afară de Cioloş. Există altceva în afară de o mulţime de politicieni destul de necunoscuţi, care au candidat? PLUS nu mi s-a părut că ar avea structurile USR. Clar, e principalul câştigător, dacă ne raportăm la structuri. Însă situaţia internă din USR-PLUS se va rezolva în momentul terminării fuziunii, când va exista un singur partid”, a declarat sociologul Alfred Bulai pentru „Adevărul”.

FRAGILITATEA LUI BARNA

În schimb, analistul politic George Jiglău consideră că PLUS a jucat foarte bine cartea negocierile de dinainte de alegeri şi după aflarea rezultatelor, ceea ce le-a permis să ajungă la aceste funcţii. „PLUS a acţionat bine din punct de vedere politic. Acolo era un grup de oameni care nu a vrut să intre în USR în 2016. Mulţi au fost criticaţi. Acum au reuşit revenirea asta, preluând şi unele organizaţii. Aşadar, atenţie, PLUS s-a extins înainte de alegeri. Gândiţi-vă că la Bruxelles principalele figuri sunt ale PLUS, nu ale USR. Cioloş e lider de grup, Pâslaru e foarte cunoscut. Eu nu aş spune că au câştigat, pentru că cea mai mare creştere a fost a AUR, dar sigur PLUS a ieşit întărit din aceste alegeri”, a punctat Jiglău. Mai mult, analistul politic a mai atras atenţia asupra unui lucru: „Cioloş e necontestat, Barna e fragil de vreo doi ani, de când e criticat. PLUS e într-o situaţia favorabilă, iar ponderea din Parlament şi din Guvern arată acest lucru, mai ales că e un partid care încă nu a trecut singur prin alegeri”.

„FURIŞAŢI ÎN PARLAMENT“

Pe de altă parte, analistul politic George Rîpă susţine că PLUS a dat mai degrabă dovadă de abilitate de negociere, reuşind să fenteze participarea în alegeri pe propriile picioare. „PLUS continuă şirul partidelor care în ultimii 30 de ani s-au furişat în Parlament şi care au obţinut chiar poziţii guvernamentale importante fără să fi candidat vreodată singuri pe listă la orice tip de scrutin. În aceeaşi situaţie mai avem partidele lui Dan Voiculescu şi UNPR-ul lui Gabriel Oprea, care la rândul lor au căpuşat PSD-ul. În cazul de faţă, nu cred că discutăm de o inabilitate a domnului Barna de a negocia cu partenerii de la PLUS, ci mai degrabă de dorinţa acestuia de a transfera puterea către Dacian Cioloş, în speranţa că astfel el şi apropiaţii săi îşi păstrează privilegiile în partid şi că nu pierd formaţiunea în faţa contestatarilor din USR. Glumind puţin, probabil că majoritatea membrilor PLUS sunt fie parlamentari, fie miniştri, fie europarlamentari. Printre puţinii care nu sunt în această situaţie este Moise Guran”, a subliniat George Rîpă.

În schimb, sociologul Alfred Bulai e de părere că PLUS şi USR vor reuşi să colaboreze eficient şi deja au început pregătirea lui Cioloş pentru alegerile prezidenţiale din 2024. „Strategia cu Cioloş e bună. Fiind la Bruxelles, el poate să critice miniştrii, pentru că nu are cum să facă asta Barna, care e vicepremier. Ca politician, e mult mai credibil faţă de Ciolacu şi are şi mai multe competenţe. Per total, cred că USR-PLUS a ieşit câştigat din alegeri, deşi aveau aşteptări şi mai mari”, a conchis Alfred Bulai.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *