Skip to content
Politică

PNL, între eșec și reușită. Vasile Blaga, din nou pe poziții

epochtimes-romania.com

Se pare că structura Partidul Național Liberal începe să se dezechilibreze din ce în ce mai mult și implicit să-și piardă atributele pe care un partid de opoziție ar trebui să le aibă.

Recentul Consiliul Național, în loc să ajute la limpezirea apelor, le tulbură și mai tare. Nici nu e de mirare că se înmulțesc vocile critice din interior. Una peste alta, ceea ce s-a întâmplat în acest week-end a fost nu atât o ședință organizatorică de nivel înalt cât o reglare de conturi și o împărțire a sferelor de influență. Adică nimic care să ajute PNL să-și depășească actuala condiție, potrivit inpolitics.ro

În acest sens trebuie să amintim recenta modificarea a statutului partidului, operată de Consiliul Național. Modificare catalogată drept una profund ilegală și de-a dreptul scandaloasă.

Ilegală, pentru că statutul PNL scrie clar, la art.61, că singurul for care poate modifica statutul este congresul partidului, iar schimbările trebuie validate de tribunal înintea aplicării. Punct. În consecință, ceea ce a făcut CN este o ilegalitate crasă.

Scandaloasă, pentru că PNL are deja la activ – singurul partid din România – o respingere, în 2014, a modificării statului de către tribunal tocmai grație unor asemenea șmenuri politice. E vorba de faptul că documentele prezentînd modificările statutare trimise tribunalului spre aprobare fuseseră semnate de către Klaus Iohannis în calitate de președinte, deși el fusese ales în respectiva funcție abia în ziua ulterioară.

Încă un demers în justiție dacă s-ar fi făcut și partidul era radiat din activitate.

Se pare că secretarul general al PNL, Robert Sighiartău, nu-și asumă nimic și se declară depășit de situație pe care o pasează colegului Cătălin Boboc, responsabil cu regulamentele și statutul în partid.
La rândul lui, acesta admite că e o problemă și că, într-adevăr, doar congresul poate modifica statului, dar are explicația salvatoare: întrucât nu există terți afectați de aceste modificări și e o problemă internă de partid, nu are cine să facă vreo contestație în justiție.

Cea mai importantă modificare operată de CN dintre toate este revenirea triumfală a lui Vasile Blaga în conducerea ”operativă” a partidului, după retragerea de anul trecut pe motiv de dosar penal.

Mai exact, CN a decis ca foștii președinți ai partidului, membri PNL, aleși de către forurile statutare (Congres sau Convenție), aflați în funcție la data fuziunii din anul 2014 și ulterior acesteia” devin membri ai BEx.

Statutul în vigoare prevedea că foștii președinți ai PNL sunt membri de drept ai Biroului Permanent.

În urma modificărilor făcute însă, foștii președinți sunt băgați și în Bex.

Numai că, în acest caz, se aplică un filtru: e vorba doar de foștii președinți aflați în funcție la data fuziunii din 2014 și după și doar cei aleși în respectiva funcție de către forurile îndrituite ale partidului.

În traducere asta înseamnă că Alina Gorghiu și Raluca Turcan nu se califică, nefiind lideri aleși de congres.
De afectat e afectată, însă, doar Alina Gorghiu, pentru că Turcan e deja membru al Bex. Din cauza acestui filtru – incorect, pentru că el nu e prevăzut și pentru Biroul Permanent – Gorghiu rămîne cu buzele umflate. Nici Crin Antonescu nu se încadrează, din cauza aceleiași prevederi. Klaus Iohannis, alt fost președinte, se încadrează, dar e la Cotroceni, deci nu are cum ocupa funcția.

Singurul fost președinte pentru care se aplică această modificare statutară este Vasile Blaga. Și pentru care s-a și făcut, de altfel, modificarea, din informațiile noastre.

Retrasul din 2016 va reveni, deci, în forță în organul conducerii de zi cu zi a PNL.

Conform informațiilor neoficiale, tandemul Orban-Blaga și-a împărțit feliile în partid și va deschide lista de candidați PNL la europarlamentare, fostul ministru de Interne declarînd în cadru restrîns că unica dorință pe care o mai are în politică e un mandat de europarlamentar.

Cum va conduce Orban PNL de la Bruxelles e, deja, altă problemă.

O altă modificare importantă este permiterea accesului în Biroul Executiv al liderilor de filiale județene, care a fost criticată de unele nume sonore ale PNL, precum Dan Motreanu, acesta chiar votând împotriva ei.

Președintele de organizație județeană trebuie să se preocupe în principal de ceea ce se întîmplă în plan local, nu la nivel național. Cei care sunt aleși în funcțiile de conducere centrală trebuie să renunțe la funcțiile din teritoriu. PNL are nevoie, la nivel național, de lideri care să umble prin țară și să se preocupe de probleme care apar în toate organizațiile, nu doar în unele anume. Prin 2004 îmi amintesc că am avut o garnitură de lideri la centru – Mona Muscă, Norica Nicolai, Patriciu, Crin Antonescu, Vosganian etc – care nu erau și președinți de filiale județene și asta a dus la o creștere a partidului. Această compatibilitate între funcții restrînge inclusiv posibilitatea apariției de noi lideri ai partidului” mai spune Motreanu, pentru Inpolitics.

Trebuie spus că așa-numita conducere restrînsă, mai suplă și elastică, a PNL, respectiv Biroul Executiv, a ajuns la un număr impresionant de membri, cca.42, după alegerea ca vicepreședinte a lui Cristian Bușoi, (un mod al lui Orban de a mai îndulci relația cu Cotrocenii), ceea ce numai suplă nu o face.

Astfl, nu mai rămâne decât ca fostul senator al PNL, Traian Igaș, cel care a criticat în ultimele ziler extrem de dur anumite slăbiciuni ale partidului, să tragă concluziile: ”Nu mă deranjează că PNL a ajuns să aibă o conducere operativă de peste 40 de oameni, lucrul care nu e mulțumitor pentru mine e că, dintre toți acești 40 și ceva de inși, nu văd decît 5-6 care se angajează în bătălia politică. Dacă 10% din oaste luptă și 90% se ascund prin tufe cum vreți să cîștigăm? Cum vreți să convingem opinia publică? Porcul nu se îngrașă în ajun. Dacă toți acești 40 de lideri ar ieși cu idei și programe bine articulate și argumentate, ne-am duce spre 40% în sondaje. Acum stau și mă uit la colegii mei și văd că se fac frați cu tovarășii din alte partide politice și asta e grav pentru democrație. Cu părere de rău o spun, noi azi nu suntem o alternativă la PSD.” afirmă politicianul, pentru Inpolitics.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *