Skip to content
Politică

PNRR-ul pentru transporturi uită complet de Dunăre și porturi. Ministrul Drulă visează doar la autostrăzi

Inquam Photos / Ilona Andrei
" "

Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR), publicat de Guvernul României, prevede investiții de miliarde de Euro în transporturi rutiere, deși Uniunea Europeană nu mizează pe construcția de autostrăzi, ci preferă investițiile care sunt prietenoase cu mediul înconjurător. Guvernul României nu are absolut nicio investiție pentru transportul pe Dunăre sau porturi turistice pe Dunăre.

La capitolul „Tranziție verde”, Guvernul a pregătit 5 miliarde de Euro pentru investiții în transport feroviar și mobilitate urbană. Astfel, guvernul vrea să investească banii în câteva linii de cale ferată locale din Vest, mare parte dintre ele: Arad – Timișoara – Caransebeș; Cluj – Episcopia Bihor; Brașov – Aeroport Brașov; Timișoara – Aeroport Timișoara; Trenul metropolitan Cluj Napoca.

" "
" "

Cel mai mare beneficiar ar fi Clujul, care ar beneficia de tren metropolitan, de linie modernă Cluj-Episcopia Bihor, dar și de metrou, așa cum arată PNRR. Dar cele mai mari probleme ale transportului feroviar din România sunt abordate parțial, iar Ministerul Transporturilor este doar la planul de promisiuni.

PNRR prevede investiții inclusiv în: „Reînnoirea și electrificarea căii ferate prin măsuri de reformă (o nouă abordare strategică care include mecanisme de prioritizare a intervențiilor) și investiții (șine, traverse, macaze, înlocuirea stratului de piatră), în special pentru tronsoanele selectate”.

Așa cum se poate remarca, persoana care a scris PNRR are probleme cu limba română, deoarece „a prioritiza” nu este un cuvânt în română, iar pluralul pentru „macaz” este macazuri, nu „macaze” cum au scris în PNRR.

Singurele legături cu tranziția verde sunt cele care se referă la „achiziția de material rulant verde” și un „management al consumului de energie electrică” în cazul transportului cu metroul. Locomotivele electrice moderne sunt foarte puțin poluante, însă nu sunt „material rulant verde”. Materialul rulant verde este trenul cu hidrogen, dezvoltat de germanii de la Alstom, dar cu siguranță România nu are bani pentru așa ceva. Marea problemă a trenurilor din România e lipsa infrastructurii rapide. Pentru ca trenurile să fie o soluție la transportul cu mașina, trebuie să avem trenuri care pot merge constant cu viteze între 180-200 km/h, cu vagoane curate care să ofere numeroase servicii pasagerilor. Degeaba cumpărăm „material rulant verde” dacă va merge cu 60 km/h.

În schimb, Guvernul nu prezintă niciun proiect pentru creșterea vitezei transportului feroviar și nu garantează că acest lucru se va și întâmpla. Nu știm ce viteză ar urma să atingă trenurile după investițiile de 5 miliarde. Alte state mici din Europa au deja planuri pentru cale ferată cu viteze peste 160 km/h, cum ar fi Ungaria sau Portugalia.

Multe autostrăzi, zero porturi

Pentru transportul rutier și autostrăzi sunt mai multe promisiuni, dar mai puțini bani. Cu 4,5 miliarde de Euro, Guvernul are planuri mari și visează inclusiv la porțiuni de autostradă, drumuri expres și drumuri care să lege autostrada de câteva orașe importante din țară.

Astfel, marile proiecte pe care mizează Ministerul Transporturilor sunt: A7 – Anumite secțiuni; A8 – Anumite secțiuni; A1 – Secțiunea Lugoj – Deva; A3 – Anumite secțiuni și Centura Metropolitană Cluj; Legătura între Autostrada A1 – Timișoara – Aeroportul Timișoara; Legătura Autostrada A8 – Lețcani Vest – Bypass Iași – Iași Dacia; Legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială și logistică); Legătura între Autostrada A1 – Pitești – Mioveni Bypass; Legătura Craiova Est – Drum Expres Pitești – Craiova; Legătura Hunedoara – Sântuhalm – Autostrada A1; Legătura A10 – Teiuș – Blaj (zona industrială); Legătura Autostrada A3 – Mărtinești – Vâlcele; Alternativa Techirghiol (Litoral Express); Legătura Slobozia – Drajna Nouă – Autostrada A2; Legătura Călărași – Drajna Nouă – Autostrada A2; Legătura DN1 – Aeroport Henri Coandă – Autostrada A3/A0; Legătura Sfântu Gheorghe – Autostrada A13; Legătura Râmnicu Vâlcea – Tigveni;

Sunt 18 proiecte prezentate de Ministerul Transporturilor, iar toate ar trebui terminate până în 2026. Chiar dacă par proiecte mici, birocrația din spatele lor le face să decurgă foarte greu.

În tot Planul Național de Relansare și Reziliență nu apare nicio referire la transportul pe Dunăre. Nu este prevăzută nicio investiție pentru porturi, care au mare nevoie de bani și modernizare. România ar putea avea mai multe orașe cu șantiere navale care să ofere locuri de muncă și să atragă investitori străini. Galați, Giurgiu sau Tulcea sunt doar câteva exemple care ar putea ajuta la dezvoltarea întregii regiuni Sud-Est.

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *