Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR, a inițiat o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene condusă de Ursula von der Leyen. AUR face parte din grupul european ECR, care riscă un conflict de interese cu această moțiune de cenzură. Totuși, procedurile din Parlamentul European sunt mai complicate pentru a se ajunge la demisia Ursulei von der Leyen.
George Simion a anunțat pe platforma X că partidul a inițiat o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene și caută semnături la ceilalți europarlamentari. AUR se folosește de scandalul Pfizer-Ursula din timpul pandemiei, după ce președintele Comisiei Europene a șters mesajele pe care le primea de la big pharma. În 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene i-a impus Comisiei Europene să prezinte mesajele dintre Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer, însă oficialii de la Bruxelles nu au prezentat documentele, iar Ursula von der Leyen evită să dea explicații în acest caz.
De ce e greu de demis Comisia Europeană
Procedura pentru depunerea moțiunii de cenzură este una destul de simplă, deoarece AUR ar avea nevoie de 72 de semnături. Însă Tratatul UE arată că este forte dificil să fie demisă o Comisie Europeană.
Articolul 17, alin (8) din Tratatul UE precizează că aprobarea unei moțiuni de cenzură nu înseamnă încetarea mandatului Comisiei Europene, ci membrii Comisiei trebuie să-și dea demisia.
„Parlamentul European poate adopta o moțiune de cenzură împotriva Comisiei, în conformitate cu articolul 234 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În cazul în care se adoptă o astfel de moțiune, membrii Comisiei trebuie să demisioneze în mod colectiv din funcțiile lor, iar Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate trebuie să demisioneze din funcțiile pe care le exercită în cadrul Comisiei”.
Pentru ca moțiunea să fie aprobată este nevoie de o majoritate de două treimi din voturile exprimate și de majoritatea membrilor care compun Parlamentul European, arată Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Chiar dacă moțiunea va fi aprobată, membrii Comisiei Europene nu sunt implicit demiși, ci vor trebui să-și prezinte toți demisiile. Dar la fel de bine ar putea refuza să o facă, mai ales dacă Comisia va continua să fie susținută de Consiliul European, cel care desemnează președintele Comisiei Europene și alege Înaltul Reprezentant.
Parlamentul European nu are putere legislativă și nici puterea de a lupta cu Comisia sau Consiliul European. Parlamentul European este cea mai slabă instituție la nivelul UE și are mai mult rolul de notar, uneori putând să dezbată anumite aspecte legate de buget, dar chiar și în acele cazuri, chestiunile importante sunt decise de Comisie și Consiliul European.
Cine are majoritatea în Parlamentul European
Comisia Ursula von der Leyen 2 este cea mai contestată din istoria UE. În 2024, a primit doar 54% din voturile Parlamentului European, iar 41% au votat împotrivă. Comisia von der Leyen 2 este cea care a reușit să strângă cel mai mic număr de voturi, din 1995 și până în prezent. Nicio altă comisie nu a avut o majoritate sub 60% din voturile din Parlamentul European. Totodată, Von der Leyen 2 are și cel mai mare număr de voturi împotrivă, 41%. Alte comisii obțineau între 20 și 30% de voturi împotrivă, însă Ursula a trecut pragul de 40%.
Majoritatea Comisiei Ursula 2 este foarte fragilă. Grupurile europene care o susțin sunt: Popularii (PPE), Social-democrații (SD), Liberalii (Renew) și Verzii. Von der Leyen a obținut 401 voturi în 2024, cu 40 mai mult decât minimul necesar de 361 de voturi.
Împotriva Comisiei von der Leyen au votat 284 de europarlamentari și alți 15 s-au abținut. AUR se va adresa grupurilor ECR (din care face parte), Patrioților (grupul controlat de Viktor Orban, premierul Ungariei, și Marine Le Pen, din Franța), Europa Națiunilor Suverane (controlat de AfD, din Germania) și Stângii.
ECR, apropiat de Ursula von der Leyen
Șansele ca AUR să fie ajutat de ECR sunt minime, deoarece grupul ECR este controlat de partidul Frații Italiei (FdI), condus de Giorgia Meloni, premierul italian. Din Comisia von der Leyen 2 face parte și Raffaelle Fitto (vicepreședintele Comisiei pe probleme de coeziune și reforme), care a fost trimis la Bruxelles chiar de Frații Italiei. Fitto este fost ministru în guvernul Meloni și fost deputat FdI. Prin urmare, dacă ECR ar susține moțiunea de cenzură pregătită de AUR ar susține demiterea unui politician FdI.
Chiar dacă ECR nu a votat Comisia von der Leyen 2, Giorgia Meloni nu va face demersuri pentru a-și demite comisarul european pe care l-a trimis la Bruxelles cu unul dintre cele mai importante mandate din UE – fondurile de coeziune. Moțiunea de cenzură pregătită de AUR este împotriva intereselor FdI în Uniunea Europeană. Și dacă AUR nu-și va convinge colegii din grupul ECR, va fi greu să o facă cu cei din alte grupuri.
Nicio moțiune de cenzură nu a fost adoptată în istoria UE
De la Tratatul de la Roma din 1957 și până în prezent au fost mai multe moțiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene, dar niciuna nu a fost aprobată de Parlamentul European. Toate au eșuat și nicio Comisie nu a fost nevoită să-și dea demisia. Toate aceste cazuri arată, din nou, faptul că Parlamentul European este lipsit de putere în fața celorlalte instituții UE.
Cea mai recentă moțiune de cenzură a fost în 2014, împotriva Comisiei Europene condusă de Juncker. Moțiunea de cenzură din 2014 a fost inițiată după scandalul „Lux leaks”, privind modul în care marile companii europene și americane evitau să plătească taxele și se ascundeau în Luxemburg. Juncker avusese un rol important în acele scheme de fraudare a taxelor. Totuși, principalele grupuri din PE au decis să-l protejeze pe Juncker și moțiunea de cenzură a fost respinsă de europarlamentari.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
