Skip to content
Opinii & Analize

Poate deveni Bucureștiul un „oraș al sfertului de oră”? Un nou model metropolitan pentru o Capitală post-pandemică

La 6 luni de la preluarea mandatului de primar al Capitalei, Nicușor Dan mai are multe lucruri de rezolvat. Mai mult ca oricând, Bucureștiul se confruntă cu trei probleme care se alimentează reciproc – aglomerația, poluarea și pandemia. De ultima vom scăpa într-un final, însă vom rămâne cu primele două. Bucureștiul are nevoie de un nou model metropolitan care să țină cont de aceste probleme. Vestea bună e că un astfel de model există deja. Nu ne rămâne decât să îl adaptăm.

Probleme pentru București: aglomerația, poluarea și pandemia

Potrivit indexului întocmit de compania de navigație auto, TomTom, Bucureștiul se afla la sfârșitul anului trecut pe locul al treilea, după Moscova și Istanbul, în topul celor mai aglomerate orașe din Europa. Mai mult, capitala României se află pe prima poziție la nivelul Uniunii Europene la acest capitol. Altfel spus, nici un alt cetățean al vreunei capitale din Uniunea Europeană nu se confruntă cu un trafic la fel de aglomerat ca cel din Capitală. La nivel internațional, Bucureștiul a reușit deja să depășească la acest capitol orașe precum New York, Los Angeles sau Tokio. Totodată și în strânsă legătură cu acest indicator, Bucureștiul se află și în top 10 cele mai poluate capitale din Europa.

În campania electorală, actualul primar, Nicușor Dan a vorbit despre acest subiect, promițând:  “un transport public eficient, rapid și previzibil, o infrastructură de ciclism coerentă, continuă și sigură, coridoare și chiar artere pietonale atractive, dotate cu mobilier urban și vegetație corespunzătoare”. Odată cu venirea pandemiei de coronavirus, marile orașe ale lumii și implicit cele mai aglomerate s-au transformat în adevărate focare de transmitere a virusului.

La problema aglomerației și a poluării s-a adăugat problema epidemiei de coronavirus. De la începutul pandemiei, Bucureștiul s-a aflat în topul orașelor cu cele mai mari rate de infectare, aglomerația din Capitală servind la transmiterea comunitară a virusului. Cu toate acestea, politicile publice pot să facă viața bucureștenilor mai sigură, chiar și în timpul unei epidemii, cu condiția ca acestea să fie eficiente. În ciuda pandemiei, urbanizarea continuă într-un ritm rapid în țările în curs de dezvoltare. Nu există nici un motiv pentru care să credem că în viitor Bucureștiul va avea mai puțin locuitori decât în prezent. Dimpotrivă, s-ar putea ca numărul celor care populează capitala să crească progresiv odată cu lărgirea orașului. Lucrul acesta demonstrează odată în plus că este nevoie de o regândire profundă a Bucureștiului post-pandemic. Autoritățile au nevoie de un model metropolitan nou.

„Orașul sfertului de oră”, un model metropolitan pentru București

Unde am putea găsi acest model metropolitan prin care autoritățile din România să poată trata holist cele trei probleme identificate anterior care se alimentează de fapt una pe alta: aglomerația, poluarea și pandemia? Un răspuns ar putea veni tocmai de la Paris. În ianuarie 2020, cu puțin timp înainte ca epidemia de coronavirus să lovească din plin Europa, primarul Parisului, Anne Hidalgo a propus un nou plan care ar putea servi drept model pentru orașul post-pandemic, indiferent că vorbim despre capitala Franței sau a României. Hidalgo intenționa să transforme Parisul într-un așa-zis ville du quart d’heure, „oraș al sfertului de oră”. Ideea era ca oricine să poată ajunge foarte rapid într-o zi obișnuită pe jos sau cu bicicleta oriunde în Paris, indiferent de locul în care s-ar afla în capitala franceză.

Anterior conceptului orașului de 15 minute, modelul predominant era cel al separării zonelor rezidențiale, comerciale, industriale și de relaxare ale unui oraș. Planul propus de Hidalgo se axa pe integrarea tuturor funcțiilor orașului. Potrivit acestui model, circulația cu mașina în interiorul orașului ar fi aproape inexistentă. Modelul a început să prindă contur și în alte capitale europene în care se punea deja accent pe restricționarea traficului auto, precum Amsterdam sau Bruxelles. În felul acesta aglomerația din trafic s-ar reduce simțitor și odată cu ea și o sursă importantă de poluare. Epidemiile s-ar transmite mult mai greu într-un spațiu mai decongestionat și prin urmare modelul orașului de 15 minute ar putea răspunde la dilema cu care se confruntă și capitala României. În campania electorală, Nicușor Dan a propus un model similar – “Din cartier în centru în maxim 25 de minute”. Poate că nu ar fi răul însă ca primarii de sector și cel al Capitalei să privească cu mai multă atenție la modelul francez și să îl înțeleagă.

Pandemia de coronavirus a dat ocazia primarilor din diferite state să gândească un model nou al orașului post-pandemic. Oamenii își doresc orașe mai puțin poluate și mai puțin aglomerate care să nu se mai transforme rapid în potențiale focare de infecție în viitor. Cei care vor lua în serios lecțiile pandemiei vor avea de câștigat în lumea post-pandemică. Pe de altă parte, cei care nu vor învăța nimic din aceste lecții vor stagna și chiar vor da înapoi. Ar fi timpul ca Bucureștiul să implementeze un nou model metropolitan. Modelul acesta a fost deja gândit de alții, iar nouă ne mai rămâne de făcut doar să îl adaptăm la realitățile din teren.

1 comentariu la “Poate deveni Bucureștiul un „oraș al sfertului de oră”? Un nou model metropolitan pentru o Capitală post-pandemică

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *