Construcția barajului și nodului hidrotehnic Costești-Stânca a început în 25 decembrie 1952, după ce autoritățile române și cele sovietice au bătut palma. Potrivit proiectului, 22 de sate de pe ambele maluri ale Prutului urmau să fie inundate concentrat pentru realizarea lui. Grandoarea digului poate fi dedusă din costul acestuia, ambele guverne cheltuind echivalentul a 60 de tone de aur sau altfel spus, câteva vagoane pline cu aur pur.
Barajul este un munte uriaș de beton care oprește apele năvalnice ale Prutului. Ca putere de reținere a apei și ca întindere a lacului de acumulare, Costești-Stânca este cel mai mare de pe teritoriul Republicii Moldova, al 2-lea baraj ca mărime din România și cel de-al 3-lea baraj al Europei apusene .
După semnarea acordului, la București, timp de două decenii, experți și muncitori din toate colțurile Uniunii Sovietice și din România socialistă au pregătit terenul pentru construcția imensă. Totul era ținut în secret, lucru ce ridică și acum, la distanță de decenii, semne de întrebare.
„În timpul construcției au fost invitați pe linie, pe linie comsomolistă, din fostele celor 15 republici onorare. Vreau să zic că Ucraina, Georgia, Țările baltice, Lituania, Letonia, Estonia. Vreau să zică că toți au fost invitați aici pe foaie comsomolistă să participe la construcția acestui baraj. Erau mulți. Lucrau în trei schimburi. Și noaptea s-a lucrat în schimbul trei. Da, dar câți? Fiindcă erau la o evidență strictă și nu aveau dreptul să divulge. Practic de la început, iată ai noștri cetățeni, ai noștri constructori împreună cu România, aveau rezerve să vorbească, chiar așa, să discute. Numai munceau, procesul… venea șeful, măiastrul și le spunea: „ Astăzi trebuie de făcut cutare, cutare, fără întreruperi”. Dar și să nu încerci măcar o țigară, să o propui cuiva, vasăzică, fratelui din România. Erau… Securitatea aici erau printre… Erau strecurați în rândurile muncitorilor, la fiecare zecile, era, probabil un securist, Da, care el permanent făcea rapoarte”, spune Dragoș Panțâru, primarul orașului Costești în perioada 2007 – 2011.
Proiectul „Podurile Prutului: Povestiri de succes despre apropierea localităților din Republica Moldova și România” este finanțat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova prin Contractul DRRM/C/38 din 25.04.2023.
Conţinutul materialelor nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
Episodul poate fi urmărit pe canalul nostru You Tube.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
