Skip to content
Politică

Politicienii, Error la limba română

Milioane de elevi au început luni un nou an școlar. O adevărată dispută a apărut între politicieni pentru că noile manuale au lipsit de pe banca celor mici în prima zi de școală. Însă, dacă ne uităm puțin la declarațiile mai vechi ale celor care au criticat lipsa Abecedarului de pe bancă, putem observa că pe cât de incisivi sunt în atacurile asupra adversarilor, pe atât de dur faultează limba română. Astfel, îi putem recomanda ministrului Educației să facă câteva exemplare în plus și să le trimită și prin Parlament sau prin Guvern.. sau în toate instituțiile statului, inclusiv la Ministerul Educației.

Având în vedere că este prima zi a noului an școlar, Psnews.ro a realizat un scurt top al oamenilor care fac politică la cel mai înalt nivel, însă gafează ”prin excelență” atunci când vine vorba de limba română.

Cine a insultat cel mai grav gramatica:

Campion la greșeli gramaticale este, evident, primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie. Cea mai populară greșeală a edilului de la Sectorul 5 este ”Almanahe”, însă am selectat și alte erori făcute de Vanghelie.

„Am auzit aseară niște băieți simpatici de la anumite ministere pe la televizor.. Și îi trimit să se ducă dreacu la muncă sau să citească câteva almanahe, să se ducă dracu la muncă să pună mâna pe carte…”
(N.r. – Corect: almanáhs. n. – pl. almanáhuri)

„Eu sunt vicepreşedinte PSD ales la Congres şi, încă o dată, le plac sau nu le plac de mine, sunt vicepreşedinte, ca să lămurim lucrurile”, a spus Vanghelie.

Marian Vanghelie a întâmpinat o mică dificultate și în a pronunţa numele motorului de căutare ”Google”. „Gogăl, goagăl, gagăl”, au ieşit rapid din gura liderului PSD de Bucureşti înainte de a nimeri varianta corectă, punând noua gafă de limbaj pe seama oboselii.

Locul doi este ocupat de fostul ministru al IMM-urilor, actual europarlamentar, Maria Grapini, fiind cunoscută pentru greșelile de gramatică făcute mai ales în postările de pe Facebook.

Redăm câteva dintre mesajele postate de Maria Grapini pe site-ul de socializare:

„Ma pregatesc sa merg la Scoala de vara a tineretului Partidului Conservator.M-am gandit la ce tema voi prezenta?: ARTA COMUNICARII.Cum influienteaza comunicarea ,cariera ? Relationarea intr-o societate ,relatiile inter-umane ,depind de o comunicare corecta,eficienta si permanenta. O alta tema importanta poate fi : MANAGEMENTUL TIMPULUI.Este important sa intelegem ca resursa TIMP,este atipica in raport cu celelalte resurse!”

”Am încheeat ziua cu întîlnirea la Parlament cu delegaţiile a celor 14 ţări care au participat la Conferinţa regională Strategia Dunării. O zi plină de acţiuni (,) care vor aduce efecte pozitive în viitor.Vă doresc noapte bună“, scrie Maria Grapini, pe contul său de Facebook.

Supărată pe prietenii de pe rețeaua de socializare care îi criticau greșelile gramaticale din mesajele postate pe Facebook, Grapini revine cu un nou mesaj: „Vreau sa anunt ca ii voi sterge din lista sau ii voi bloca pe toti cei care injura, foloseste un limbaj neadecvat unei discutii civilizate sau nu are curajul sa-si puna poza si datele de indentificare .Nu pot purta discutii cu oameni fara identitate”, a scris fostul ministru.

Locul trei este ocupat chiar de fiica cea mică a președintelui Traian Băsescu, Elena Băsescu.

Aceasta a început cu celebra frază: „poţi să ai şi eşecuri, poţi să ai şi succesuri” și a continuat cu „Pot să fie oameni care nu vor să vorbesc cu tine„.

Nici președintele Traian Băsescu nu pare să se împace prea bine cu limba română.
„Mi-ar place să văd în activititatea lor că primul interes nu este condamnarea vinovatului.”

Totodată, candidatul ACL la prezidențiale, neamțul Klaus Iohannis, nu pare să înțeleagă prea bine limba română, probabil pe principiul ”gandesc în germană, vorbesc în română”.

De curând, Iohannis, prezent la o dezbatere, culmea, pe tema educației prezidențiabilul ACL a afirmat că este „un politruc care vrea să candideze la Preşedinţia României”. ”Politruc”, așa cum am mai spus, provine din limba rusă și înseamnă instructor politic în armata sovietică, iar în politica post-decembristă din România, cuvânt era asociat cu latura negativă a politicienilor.

Dacă tot suntem în zona liberală nu putem uita greșeala făcută de fostul ministru al Culturii, Gigel Știrbu.

”Sunt mândru de numele (pe) care mi l-au dat părinții mei”, spunea Știrbu imediat după ce a fost desemnat ministru al Culturii.

Nu doar fostului ministru al Culturii îi vine greu să puna ”pe”-ul la locul lui, atunci când exprimarea o cere. Și președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, îi mai ”scapă” uneori.

„L-am cunoscut putin pe Pruteanu. Insa am apreciat eforturile (pe) care le-a facut ca limba romana sa fie corecta. L-am respectat pentru actiunile continue de promovare a limbii romane”, a spus Tăriceanu.

Chiar şi pentru Mircea Geoană limba română devine un test mult prea greu uneori.
„În discuţia cu privire la discuţia dramatică, din vamele româneşti (…)”, spunea Mircea Geoană.

Şi fostul ministru al Sănătăţii, Cseke Attila, a avut unele probleme cu limba română.
„În ceea ce priveşte propunerile (pe) care mi le-a spus domnul profesor, sigur, se pot discuta despre ele”, declara Cseke Atilla.

De asemenea, fostul ministru Traian Igaș, care a terminat liceul la 23 de ani, greşeşte şi el: „… apreciază, pe de-o parte, eforturile pe care le-a făcut România şi pregătirea de care dă dovadă toţi angajaţii Poliţiei de Frontieră„, sau „branconajul este foarte mare”, „criminologen„, „complect„, dar și „francezii face ceva„.

Politicienii sunt premianți și la gafe, nu doar la gramatică. Psnews.ro a selectat cele mai frapante greșeli de exprimare făcute de oamenii politici.

Însuşi premierul Victor Ponta este unul din politicienii români care a gafat. Deși nu a fost vorba de vreo greșeală gramaticală, prim-ministrul, invitat la Ziua Statelor Unite, a ţinut să le spună americanilor că abia s-a întors din China, stat cu care aceştia sunt în mare concurenţă în plan comercial şi militar.

„Tocmai m-am întors dintr-o ţară minunată şi bună prietenă a României, dar sunt bucuros că am reuşit să ajung aici în această după-amiază”, afirma Victor Ponta.

La Victor Ponta trebuie să amintim episodul ”Fă, Doina!”.

Ponta a interpelat-o cu apelativul „fă” pe ministrul Apelor, Doina Pană, in timp ce vizitau cu barca penumatica localitațile inundate din județul Teleorman.

„Tu ce faci, fa, Doina, aicea? Aveai chef de niste inundatii?”, a spus Ponta.

Inundațiile din iulie 2014 le-au dat bătăi de cap și altor miniștri din Cabinetul Ponta. Aceștia au declarat:

„Sunt foarte încărcat pozitiv, pentru că am fost cu Victor Ponta în câteva comune afectate de inundaţii”, spunea vicepremierul Liviu Dragnea.

 „Avem, în momentul de faţă, un număr de aproximativ două victime care au fost înecate”, a declarat ministrul Internelor, Gabriel Oprea.

”Se spune că apa la români aduce noroc la un eveniment şi eu cred că va aduce noroc şi premierului şi PSD (n.r. – inundatiile vs premierul își anunță candidatura la prezidențiale)”, a spus ministrul delegat pentru Învățământ Superior, Mihnea Costoiu.

”Nici inundațiile nu mai sunt ce au fost…”, a spus ministrul Apelor, Doina Pană.

Și ministrul Apărării, Mircea Dușa, s-a certat puțin cu limba română în 2013, după accidentul rutier din Muntenegru, unde 18 români și-au pierdut viața.

„Vom efectua și zborul cu trupurile neînsuflețite ale cadavrelor celor decedați”, a spus Dușa.

Gramatica i-a jucat feste şi fostului președinte al PNL, Crin Antonescu, în repetate rânduri. „Este prematur, poate mai prematur decât la alţi miniştri să spunem ce e bine şi ce e rău” sau „alţi oameni din punctele cheie a ceea ce eu continui să numesc regimul Băsescu, CONTINUÂND SĂ AM ÎN CONTINUARE parte de program”, sunt câteva dintre replicile cu care fostul lider al PNL s-a făcut de râs.

Și pentru că însuși ministrul Educației, Remus Pricopie, a scăpat porumbelul, nu puteam trece cu vederea.
Pricopie a demonstrat că istoria nu este punctul forte și a rescris legenda întemeierii Romei.

Ministrul Educației a fost întrebat în ce oraş s-au născut Romulus şi Remus?

„Nu ştiu dacă s-au născut într-un oraş anume, pentru că ei au fost găsiţi de cineva în padure, într-un cuib, cred că vulpea nu era cetăţean…”, a spus ministrul în cadrul unei emisiuni.

„Nu era vulpe, era lupoaică”, l-a corectat moderatoarea.

„Lupoaică, da. Lupoaica nu era un cetăţean … Roma a venit după”, a mai spus Pricopie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *