Skip to content
Economic Politică

Politicile guvernului PSD nu au slăbit nici în 2018 presiunea pe datoria publică. Statul se finanțează în contul generațiilor viitoare

Sursa Zilei

Datoria publică este datoria pe care o are statul față de terți, precum persoane private, persoane juridice, bănci, întreprinderi, din țară sau din străinătate, care au cumpărat titluri pe care statul le emite, pentru a-și acoperi nevoile financiare, în principal deficitul bugetar, dar și anumite rezerve de tip buffer.

Raportul dintre Produsul Intern Brut (PIB) și datoria publică este considerat a fi un indicator important al solidității financiare și economice într-un stat, dar, pentru o interpretare corectă a situației, lucrurile trebuie nuanțate.

Astfel, deși guvernanții cred că se află la adăpostul nivelului scăzut al datoriei publice în PIB, comparativ cu alte state europene, au existat numeroase avertizări în 2018 legate de ritmul accelerat al satisfacerii nevoii de finanțare a statului, pe fondul măsurilor de creștere a salariilor din sectorul public și a pensiilor, fără a fi însoțite și de o creștere a productivității în economie.

Mai mult decât atât. Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, a atras atenția că nu ar trebui să ne comparăm cu alte state şi nici să ne uităm la criteriul de la Maastricht, de 60% din PIB, pentru că nu ar avea cine să finanţeze o astfel de datorie publică.

Datoria publică are un rol important. În literatură sunt determinate diverse praguri peste care (datoria publică – n. r.) devine deja negativă pentru creşterea economică. Pentru ţările dezvoltate, studiile arată undeva în jur de 85% – 90% din PIB, prag peste care datoria publică are impact negativ asupra creşterii economice. Deci, nu mai ajută creşterea economică. Dimpotrivă, e un factor negativ. Pentru ţările emergente, acest prag este mult mai jos. Unii autori arată 35%-40%, alţii 30%- 60%. Pentru România, Banca Naţională are o estimare între 40% şi 45% ca fiind un prag peste care probabilitatea de recesiune creşte foarte tare. Suntem, din păcate, destul de aproape de acest prag”, a afirmat el.

România a avut, în iunie 2018, a patra cea mai mică datorie din UE ca pondere în PIB, după Estonia, Luxemburg şi Bulgaria. Media datoriei publice a fost în UE, în perioada menţionată, de 86,3% din PIB.

În prezent, deși procentul din PIB al datoriei publice a României scade, valoarea ei nominală crește.

Fenomenul se datorează avansului susținut al creșterii economice anuale. Când ponderea deficitului bugetar în PIB va depăși ritmul de creștere economică, și acest lucru este, din păcate, foarte verosimil că se va întâmpla în 2019, indicele datoriei publice, raportat la PIB,  va începe să o ia pe o tendință ascendentă.

În perioada 2007 – 2017, adică în zece ani de la aderarea la UE, datoria publică a României a crescut de 4,6 ori, cel mai rapid ritm după Estonia, unde daatoria s-a majorat de 5,9 ori, în acst interval.

Calculată ca procentaj din PIB, nivelul datoriei publice, la finele lui 2017,de 35% din PIB, este printre cele mai reduse din UE, dar mai ridicat comparativ cu Cehia (34,6%), Bulgaria (25,4%), Luxemburg (23%) și Estonia (9%).

În 2008, datoria statului român ca procentaj din PIB a fost de 11,9%.

Datoria statului român a urcat de la 14,1 miliarde de euro în 2007 la 64,6 miliarde de euro la finele anului trecut, potrivit datelor Eurostat.

O mare parte a creșterii datoriei publice a României în intervalul 2007-2017 a fost influențată, la fel ca în cazul altor state, de criza economică.

Astfel, în 2012 statul român datora 49,4 miliarde de euro, de peste două ori mai mulți bani comparativ cu 16,6 miliarde de euro în 2008.

Comisia Europeană (CE) a transmis  României, în iunie 2018, un avertisment îngrijorător în ceea ce privește datoria publică.

Concret, CE , prin intermediul şefului Direcţiei Generale de Afaceri Economice şi Financiare a Comisiei Europene, Isabela Grilo , a avertizat asupra faptului că menținerea politicilor actuale va duce la creșterea datoriei publice a României până la 60% din PIB până în 2028.

Ponderea datoriilor publice din PIB  a României se situează, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional (FMI) la 37,8%. Evoluția va fi următoarea: 39% în 2019, 40% în anul 2020, apoi 41% în anul 2021, 41,9% în 2022 şi 42,7% în 2023.

Această evoluție a datoriei publice a țării este în viziunea Comisiei Europene de natură să afecteze generațiile viitoare.

Deci, cumva, aceasta este o alegere între a consuma acum şi a consuma mai târziu. Este o alegere între generaţii. Vrem să punem viitoarele generaţii într-o situaţie în care, pe de o parte, să se confrunte cu lipsa invesiţiilor de acum, şi pe de altă parte cu consecinţele creşterii deficitului în fiecare an”, a adăugat Isabela Grilo.

În 2017, datoria publică a crescut cu 1,73 miliarde euro, ajungând la 64,64 miliarde euro, față de 62,91 miliarde euro, cât înregistra la finele lui 2016.

În iunie 2018, datoria publică a României ajunsese, conform datelor Eurostat, la 65,56 miliarde euro, în creștere față de 64,64 miliarde euro, cât înregistra în decembrie 2017.

Creșterea este deci de 920 de milioane euro, aproape un miliard, în doar șase luni.

Pe fondul creșterii explozive a cheltuielilor publice în 2018, dar și al rostogolirii datoriei publice și a costurile legate de refinanțarea acesteia, se așteaptă ca atât 2018, dar mai ales 2019 să vină cu noi împrumuturi masive ale statului, pentru a acoperi gaura din deficitul bugetar.

1 comentariu la “Politicile guvernului PSD nu au slăbit nici în 2018 presiunea pe datoria publică. Statul se finanțează în contul generațiilor viitoare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *